Știați că există un tip de carbohidrați, care nu vă crește insulina? De-a lungul anilor, carbohidrații au căpătat o reputație proastă. Acest lucru se datorează faptului că consumul de prea mulți carbohidrați poate crește rapid nivelul de zahăr din sânge, care este adesea urmat de o creștere a insulinei.
Insulina este hormonul care depozitează grăsimile din organism, iar consumul excesiv de carbohidrați poate duce la obezitate, rezistență la insulină și diabet de tip 2.
Acum, singurul tip de carbohidrați, pentru care nu trebuie să vă faceți griji, este cel pe care majoritatea oamenilor nu primesc suficient. Acest „carbohidrat sănătos” nu vă afectează nivelul zahărului din sânge și este, de asemenea, bun pentru sănătatea intestinală.
În primul rând, carbohidrații sunt împărțiți în trei tipuri diferite – zaharuri, amidon și fibre.
Dintre acestea trei, fibrele ies în evidență față de restul, fiind singurul tip de carbohidrați care nu crește insulina. Asta pentru că corpul tău nu poate descompune majoritatea fibrelor.
În timp ce majoritatea alimentelor pe care le consumi conțin o combinație a tuturor celor trei tipuri de carbohidrați, unele alimente mai mult decât altele au o concentrație mai mare de fibre, cu puțin sau deloc zahăr sau amidon.
Așadar, dacă încercați să slăbiți și să vă îmbunătățiți sensibilitatea la insulină, aceste alimente bogate în fibre sunt perfecte pentru acest lucru.
Numărul 10. Dovlecel
La 3 grame de carbohidrați pe ceașcă gătită, dovlecelul oferă o alternativă excelentă, cu conținut scăzut de carbohidrați, la paste. Poate fi spiralat sau feliat pentru a înlocui spaghetele, linguinii sau tăițeii lasagna în rețete. Dovlecelul este, de asemenea, bogat în mai multe vitamine, minerale și conține cantități mici de fier, calciu, zinc și alte câteva vitamine B.
Numărul 9. Fasole verde.
Fasolea verde este plină de antioxidanți, inclusiv vitamina C, flavonoli, quercetină și kaempferol. Acești antioxidanți ajută la combaterea radicalilor liberi din organism, ceea ce ajută la reducerea daunelor celulare și poate ajuta la reducerea riscului de complicații pentru sănătate.
Fasolea verde conține o cantitate decentă de vitamina K și calciu. Împreună, acești nutrienți importanți ajută la menținerea oaselor puternice și sănătoase, reducând în același timp riscul de fracturi.
Numărul 8. Ciuperci.
Acestea conțin cantități mari de beta-glucan, care este o formă de fibre solubile, care a fost găsită în mai multe studii pentru a îmbunătăți nivelul de colesterol și sănătatea inimii. Deși sunt necesare mai multe cercetări, în prezent se crede că ciupercile de stridii și shiitake au cei mai eficienți beta-glucani.
Numărul 7. Anghinare.
Consumul acestei legume cu conținut scăzut de carbohidrați vă poate ajuta să vă protejați ficatul de leziuni și să promovați creșterea de noi țesuturi. De asemenea, crește producția de bilă, care ajută la eliminarea toxinelor dăunătoare din ficat.
Într-un studiu, participanții cu boală hepatică grasă non-alcoolică au arătat că consumul a 600 mg de extract de anghinare zilnic timp de două luni a dus la îmbunătățirea funcției hepatice.
Numărul 6. Sparanghel.
Această legumă fără amidon este o sursă excelentă de vitamina B9, cunoscută și sub denumirea de folat. Doar o jumătate de cană de sparanghel oferă adulților 34% din necesarul zilnic de acid folic. Folatul este un nutrient vital care ajută la formarea globulelor roșii și produce ADN pentru o creștere și o dezvoltare sănătoasă.
Numărul 5. Okra
Denumită uneori „degetul doamnei”, okra nu este doar un fruct cu puțini sau deloc carbohidrați, dar conține și o substanță groasă asemănătoare unui gel numită mucilagiu. În timpul digestiei, mucilagiul se poate lega de colesterol și poate ajuta organismul să scape de orice exces.
Numărul 4. Țelină.
Cu doar 10 calorii o tulpină, țelina este mai mult decât o legumă cu conținut scăzut de calorii. Este, de asemenea, un antiinflamator natural. De fapt, țelina și semințele de țelină conțin aproximativ 25 de compuși antiinflamatori care pot ajuta la reducerea și prevenirea inflamației din organism.
Numărul 3. Salată verde.
În studii, s-a descoperit că această legumă are proprietăți antiinflamatorii, de scădere a colesterolului și antidiabetice. În funcție de tipul de salată verde pe care o consumi, compoziția nutrienților și compușii bioactivi pot varia.
De exemplu, salata romana contine la fel de multi folati ca si alte surse bogate de legume cu frunze. Salata verde pigmentată conține compuși fenolici mai mari decât salata verde. Salata verde pentru copii conține cantități mari de vitamina C.
Numărul 2. Spanacul.
Spanacul este bogat în zeaxantină și luteină, care sunt carotenoizii care vă pot proteja ochii de daunele cauzate de lumina soarelui.
În plus, mai multe studii indică faptul că zeaxantina și luteina funcționează pentru a preveni degenerescența maculară și cataracta, care sunt cauze majore ale orbirii.
Numărul 1. Legume crucifere.
Aceste legume cu conținut scăzut de carbohidrați conțin un grup de compuși care luptă împotriva cancerului, cunoscuți sub numele de glucozinolați.
În timpul preparării alimentelor, mestecării și digestiei, glucozinolații din legumele crucifere se transformă în compuși biologic activi, cum ar fi indoli, nitrili, tiocianați și izotiocianați.
În studii, s-a descoperit că indolii și izotiocianații inhibă dezvoltarea cancerului în mai multe organe la șobolani și șoareci, inclusiv vezica urinară, sân, colon, ficat, plămân și stomac.
