Metoda presupune scanarea creierului prin folosirea rezonanţei magnetice funcţionale.
Cercetătorii au studiat 96 de prizonieri de sex masculin cu puţin înainte ca aceştia să fie eliberaţi din închisoare. Creierele acestora au fost scanate cu un aparat de rezonanţă magnetică funcţională ((fMRI), în timp ce deţinuţii efectuau o serie de activităţi pe computer, pentru care trebuiau să ia decizii rapide şi să îşi controleze reacţiile impulsive.
Scanarea s-a concentrat asupra unei regiuni a creierului numită cortexul cingulat anterior (ACC), o mică zonă din partea anterioară a creierului implicată în controlul mişcărilor şi reglarea altor funcţii cercebrale.
Ulterior, subiecţii au fost urmăriţi timp de 4 ani după ieşirea din detenţie.
S-a constatat că probabilitatea de a fi din nou arestaţi în acest interval era mai mare în cazul celor la care activitatatea ACC fusese mai scăzută în timpul executării sarcinilor ce presupuneau decizii rapide.
La cei la care nivelul activităţii ACC era în jumătatea inferioară a scalei de măsurare, rata re-arestărilor a fost de 2,6 ori mai mare pentru orice fel de delicte şi de 4,3 ori mai mare pentru delicte non-violente, comparativ cu cei care aveau activitate ACC mai intensă.
Corelaţia s-a menţinut chiar şi după aplicarea corecţiilor pentru eliminarea contribuţiei altor factori precum vârsta, abuzul de alcool şi droguri, trăsăturile psihopatice.