Sari la conținut

Terifiant: ADN uman descoperit în crenvurști – Studiu

Foto: Unsplash
Îți plac hotdog-ii? Un studiu recent a scos la iveală un adevăr tulburător: unii crenvurști conțin urme de ADN uman. Această descoperire ridică întrebări serioase despre siguranța alimentară și practicile de producție din industria fast-food.

Totul a pornit de la un studiu din 2015 al Clear Labs, o companie americană de genomică, reluat recent în atenția publicului. Dintre cei 345 de crenvurști și cârnați testați din 75 de mărci, 14,4% au prezentat „probleme” – de la carne neetichetată la urme de ADN uman în 2% din cazuri.

„Nu vorbim de canibalism, ci de contaminare accidentală”, liniștesc experții citați de The Independent. Totuși, întrebarea persistă: cum ajunge ADN-ul uman în alimente?

Cum ajunge ADN uman în crenvurști?

Răspunsul e mai puțin sinistru decât pare: „Cel mai probabil, e vorba de păr, salivă sau piele de la muncitori din fabrici”, explică specialiștii în siguranță alimentară. Cu toate acestea, 10% dintre produsele vegetariene conțineau carne, ridicând semne de alarmă despre controalele din industrie.

Experții subliniază că această contaminare nu înseamnă că produsele conțin părți umane, ci mai degrabă că părul, saliva sau celulele pielii pot ajunge accidental în procesul de producție.

Sursele posibile ale contaminării includ:
🔹 Lipsa măsurilor de igienă în fabrici – muncitorii care nu poartă echipament adecvat.
🔹 Procesarea mecanică intensivă – unde reziduurile organice pot ajunge în produs.
🔹 Nerespectarea standardelor sanitare – lipsa testării riguroase a ingredientelor.

Ce pericole există pentru consumatori?

Deși experții susțin că nivelurile de ADN uman detectate sunt mici și nu reprezintă un pericol imediat pentru sănătate, problema reală este legată de încrederea consumatorilor și de etichetele înșelătoare.

  • Pentru vegetarieni, consumul accidental de carne este o încălcare a principiilor lor alimentare.
  • Pentru persoanele care evită carnea de porc din motive religioase, descoperirea este extrem de problematică.
  • Pentru toți consumatorii, este un semnal de alarmă că industria alimentară trebuie să fie mai transparentă și mai strictă în controalele de calitate.

România: Cât de afectați suntem?

Hotdogii și crenvurștii sunt extrem de consumați și în România, unde fast-food-ul e la mare căutare. Deși studiul s-a concentrat pe SUA, experții locali avertizează că problemele de etichetare și igienă nu sunt străine de noi. 
Pe 18 februarie 2025, ANPC  a descins în Mall Băneasa, închizând temporar 16 operatori economici, inclusiv Carrefour și lanțuri ca KFC, Mesopotamia și Starbucks. Controalele au scos la iveală mizerie, gândaci, ulei refolosit de zile și produse expirate – nereguli care pun în pericol sănătatea consumatorilor. „Uleiul era negru, cartofii – scrum”, a declarat Cristian Popescu Piedone, șeful ANPC. Peste 560 kg de alimente au fost retrase, iar amenzile au depășit 537.000 de lei.
„Avem suspiciuni că producătorii ascund aditivi pe etichete”, a adăugat Piedone, subliniind nevoia de analize. Probele, inclusiv cuburi de gheață de la McDonald’s, sunt testate în laboratoare, iar rezultatele vor clarifica dacă siguranța alimentară e doar o promisiune pe hârtie.

Cum ne putem proteja?

Dacă vrei să te asiguri că mănânci produse de calitate, iată ce trebuie să faci:

✅ Alege branduri de încredere – verifică recenziile și standardele lor de siguranță.
✅ Evită produsele procesate în exces – cu cât ingredientele sunt mai naturale, cu atât mai bine.
✅ Citește etichetele cu atenție – verifică lista ingredientelor și certificările de calitate.
✅ Informează-te despre brandurile care au avut probleme – organizațiile independente de testare publică frecvent analize detaliate.

Studiul Clear Labs, deși vechi, a redevenit viral în 2025, reamintindu-ne că ce punem în farfurie nu e întotdeauna ce credem. „E un semnal să cerem mai mult de la producători”, spun activiștii pentru siguranță alimentară.

Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel