Din cuprinsul articolului
Teama de coronavirus ne schimbă din punct de vedere psihologic.. Amenințarea de contagiune poate răsuci răspunsurile noastre psihologice la interacțiunile obișnuite, determinându-ne să ne comportăm în moduri neașteptate, conform BBC.
Rareori amenințarea bolii ne-a ocupat atât de mult din gândirea noastră. Timp de luni bune, aproape fiecare ziar are pe prima pagină povești despre pandemia coronavirusului; programele de radio și TV au o acoperire vastă a ultimelor bilanțuri ale morților; și în funcție de cine urmărești, platformele de socializare sunt pline de statistici înfricoșătoare, sfaturi practice sau umor negru.
Așa cum au raportat deja alții, acest bombardament constant poate duce la anxietate sporită, cu efecte imediate asupra sănătății noastre mentale. Dar sentimentul constant de amenințare poate avea alte efecte, mai insidioase, asupra psihologiei noastre. Datorită unor răspunsuri profund evoluate la boli, temerile de contagiune ne determină să devenim mai conformiști și mai tribali și să acceptăm mai puțin excentricitatea. Judecățile noastre morale devin mai dure și atitudinile noastre sociale mai conservatoare atunci când se iau în considerare aspecte precum imigrația sau libertatea și egalitatea sexuală. Reamintirile zilnice ale bolilor pot chiar influența afilierile noastre politice.
Rapoartele recente despre creșterea xenofobiei și rasismului pot fi deja primul semn al acestui lucru, dar dacă predicțiile cercetării științifice sunt corecte, ele pot reflecta schimbări sociale și psihologice mult mai profunde.
Sistemul imunitar comportamental
La fel ca o mare parte a psihologiei umane, aceste răspunsuri la boli trebuie înțelese în contextul preistoriei. Înainte de nașterea medicinei moderne, bolile infecțioase ar fi fost una dintre cele mai mari amenințări la adresa supraviețuirii noastre.
Sistemul imunitar are câteva mecanisme uimitoare pentru a vâna și ucide acei invadatori patogeni.
Din păcate, aceste reacții ne lasă să ne simțim somnoroși și letargici – ceea ce înseamnă că strămoșii noștri bolnavi nu ar fi putut să întreprindă activități esențiale, cum ar fi vânătoarea, strângerea sau creșterea copiilor.
A fi bolnav este, de asemenea, scump din punct de vedere fiziologic. Creșterea temperaturii corpului în timpul febrei, de exemplu, este esențială pentru un răspuns imun eficient – dar aceasta are ca rezultat o creștere de 13% a consumului de energie al organismului
Teama de cei din afară
Pe lângă faptul că ne face judecători mai duri ai oamenilor din grupul nostru social, amenințarea bolii ne poate conduce și să fim mai neîncrezători față de străini. Sunt vești proaste dacă te întâlnești. Atât în profilurile online, cât și în întâlnirile față în față, Natsumi Sawada de la Universitatea McGill din Canada a constatat că ne formăm primele impresii mai proaste despre alte persoane dacă ne simțim vulnerabili la infecție.
Cercetările ulterioare au arătat că persoanele mai puțin atractive din punct de vedere convențional sunt judecate în mod deosebit de dur – poate pentru că le confundăm trăsăturile casnice cu un semn de sănătate proastă.
Interacțiunea cu covid-19
Influența sistemului imunitar comportamental variază de la individ la individ; nu toată lumea ar fi afectată în aceeași măsură. „Unii oameni au un sistem imunitar comportamental deosebit de sensibil care îi face să reacționeze extra-puternic la lucrurile pe care le interpretează ca un potențial risc de infecție”, spune Aarøe. Potrivit cercetării, acei oameni ar fi deja mai respectuosi cu normele sociale și mai neîncrezători față de persoanele din afară decât oamenii obișnuiți, iar o amenințare crescută de boală le-ar întări pozițiile.
Pentru persoanele vulnerabile, pandemia indusa de COVID-19 a dus la aparitia unei tulburari mentale noi sau la decompensarea unei tulburari vechi tinute pana atunci sub control. Vorbim de o mare varietate de tulburari psihice, de la tulburarea acuta de stres, tulburarea de stres postraumatic, tulburarea de adaptare, fobia specifica de COVID-19 insotita sau nu de atacuri de panica, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea hipocondriaca, tulburarea depresiva, tulburarea deliranta si alte psihoze, tulburarile legate de consumul de etanol si alte substante psihoactive, tulburarile alimentare (mancatul compulsiv).
Conform Dr. Mihai Daniel Neculcea, medic specialist psihiatru, Restrangerea unor drepturi si libertati a fost perceputa mai curand ca o pedeapsa si indivizii au reactionat diferit: unii prin obedienta, altii prin opozitionism si sfidarea regulilor sau chiar ostilitate si agresivitate.
Fobia specifica de COVID-19 presupune frica importanta dupa expunerea la situatii pe care individul le asociaza cu risc de infectare cu coronavirus (spatii interioare aglomerate sau contactul cu persoane potential infectate). De aceea apar comportamente de evitare (care pot merge pana la refuzul de parasi locuinta si de a mai veni in contact cu altii, inclusiv in scop sexual) sau persoana in cauza simte frica intensa cand iese din casa.
Cum gestionam teama de coronavirus?
Prin informare, educatie medicala si psihologica, reguli si masuri comportamentale.
E important sa ne informam din surse sigure dar sa limitam expunerea la stiri (maxim 60 minute pe zi, preferabil intr-un moment fix al zilei, nu inainte de culcare).
Respectarea masurilor generale de precautie ne ofera un sentiment de siguranta, reducand nivelul de anxietate.
E important sa evitam etichetarea gresita a persoanelor care stranuta, tusesc sau sunt febrile/subfebrile ca fiind infectate cu COVID-19. Aceste manifestari nu sunt specifice coronavirusului. Sa ne ferim de stigmatizarea bolnavilor infectati cu COVID-19 (prin empatizare putem realiza cum ar fi daca noi sau cineva drag ar fi infectat).
