Din cuprinsul articolului
Ţânţarul comun prezent în Europa a dezvoltat o rezistenţă puternică la insecticide, relevă un studiu realizat de Institutul de Medicină Tropicală din Anvers (ITG), relatează agenţia Belga.
Rezistenţa dezvoltată de acest tip de ţânţar (Culex pipiens) nu este lipsită de consecinţe asupra sănătăţii, deoarece va împiedica, de exemplu, lupta împotriva răspândirii febrei West Nile, potrivit centrului de cercetare.
Studiul a confirmat rezistenţa la o serie de insecticide comune, inclusiv permetrinul, deltametrinul, malationul, bendiocarbul şi DDT. Ţânţarii folosiţi de ITG au fost expuşi la aceste insecticide timp de 24 de ore şi mai puţin de 90% dintre ei au murit după acest interval de timp, ceea ce dă motive pentru a vorbi de rezistenţă.
„În faţa acestor riscuri de contaminare, în special al răspândirii febrei West Nile, reacţia este adesea de a dispersa insecticide. Dar, odată cu această rezistenţă, acest mijloc de control nu va mai fi o opţiune, iar noi vom fi mai vulnerabili”, avertizează centrul de cercetare din Belgia. ITG studiază acum măsuri alternative de combatere, inclusiv controlul biologic şi inteligenţa artificială, potrivit sursei citate de News.ro.
Cazurile de febră West Nile s-au înmulţit în Europa în ultimii ani. Virusul afectează în principal păsările şi caii, dar au fost raportate mai multe cazuri la om. O mică parte dintre cei infectaţi dezvoltă simptome asemănătoare gripei care, în cazuri rare, pot duce la deces.
Virusul West Nile a ucis trei români în 2023
Institutul Naţional de Sănătate Publică din România a anunţat marţi că şapte cazuri au fost confirmate cu infecţie cu virusul West Nile de la începutul perioadei de supraveghere a acestei afecţiuni (6 iunie) până pe 17 august. Totodată, un caz este probabil.
Potrivit INSP, au fost înregistrate trei decese în urma infecţiei cu virusul West Nile în judeţele Satu Mare, Ilfov şi Dolj. Cazurile de infecţie cu virusul West Nile au avut următoarea distribuţie: câte două în Bucureşti şi judeţele Dolj şi Ilfov şi câte unul în judeţele Satu Mare şi Galaţi. Un caz de infecţie cu virus West Nile a avut dublă expunere – Bucureşti şi judeţul Tulcea.
Recomandările INSP pentru populaţie
– să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;
– să utilizeze substanţe chimice repelente pentru ţânţari;
– să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă (prin plase de protecţie la ferestre);
– să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei;
– să îndepărteze recipientele de apă stătută şi gunoiul menajer din gospodărie.
Dr. Tudor Ciuhodaru: 90% dintre cei infectați cu West Nile nu prezintă simptome
Medicul ieşean atrage atenţia că 90% dintre persoanele infectate nu prezintă simptome. Potrivit acestuia, manifestările boli pot fi diverse: de la cele asemănătoare unei simple răceli până la semne de meningo-encefalită.
„1 din 150 de persoane infectate cu virusul West Nile dezvoltă simptome severe de boală. Riscul de îmbolnăvire severă și deces este mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau cu deficiențe imune. Simptomele pot persista pe perioada mai multor săptămâni iar efectele neurologice pot fi permanente”, a scris dr. Tudor Ciuhodaru pe Facebook.
