Din cuprinsul articolului
În cadrul primului său discurs pe teme de politică externă ca președinte interimar, Ilie Bolojan a abordat o serie de subiecte esențiale pentru România, inclusiv stabilitatea internă, direcțiile politice externe și provocările globale. Printre cele mai importante declarații ale sale se numără comentariile despre anularea alegerilor prezidențiale din anul trecut de către Curtea Constituțională, măsură pe care Bolojan a prezentat-o ca fiind un răspuns la ingerințele externe, dar și un exemplu de gestionare democratică a unei situații excepționale.
Anularea alegerilor și cadrul constituțional al României
Bolojan a subliniat faptul că anularea alegerilor prezidențiale a fost percepută de unii ca o criză, însă a asigurat că, în realitate, aceasta a fost o decizie luată în cadrul constituțional și al legii. „Ne aflăm în interiorul cadrului constituțional, al legii și democrației”, a spus el, făcând referire la modalitatea în care a fost gestionată această situație delicată. Aceasta a fost una dintre primele sale reacții față de comentariile vicepreședintelui american JD Vance, care afirmase recent că decizia de anulare a alegerilor ar fi fost luată „pe baza suspiciunilor șubrede ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali”.
Ciolacu cere convocarea unui Consiliu Suprem de Apărare a Țării pentru clarificarea anulării alegerilor prezidențiale
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că este oportună convocarea unui Consiliu Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a lămuri situația legată de anularea alegerilor prezidențiale, făcând apel la transparență și clarificări din partea instituțiilor implicate. În cadrul unei conferințe de presă, Ciolacu a subliniat că soluția optimă pentru a rezolva actualele incertitudini privind anularea alegerilor de la sfârșitul anului trecut ar fi organizarea unei ședințe CSAT.
Premierul a precizat că, deși are posibilitatea să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării, acest lucru poate fi realizat doar dacă beneficiază de sprijinul a cel puțin o treime din membrii săi, respectiv miniștri din cabinetul său. Totuși, Ciolacu a subliniat că varianta ideală ar fi un consens cu președintele interimar Ilie Bolojan, pentru a crea un cadru de discuție în care să se adreseze subiectul anulării alegerilor din 2024 și să se primească clarificări din partea serviciilor secrete și a altor membri ai CSAT care dețin informații relevante.
Ilie Bolojan, care a preluat funcția de președinte interimar al României, a declarat în urmă cu zece zile, înainte de a ocupa această funcție, că instituțiile statului trebuie să își îndeplinească datoria pentru a asigura un proces electoral corect în 2024. Acesta a subliniat că alegerile prezidențiale nu trebuie să fie influențate de factori externi și că votul trebuie să reflecte voința reală a românilor, nu a celor din afacerea politică din afacerea țării. Bolojan a afirmat că, pe măsură ce situația electorală va fi explicată mai clar, manipulările vor pierde din audiență.
Mesaje cheie despre stabilitatea și democrația României
Un alt punct important al discursului a fost mesajul de stabilitate internă. Bolojan a subliniat că România beneficiază de o coaliție de guvernare solidă, care asigură un climat de stabilitate, și a reafirmat angajamentul țării de a consolida instituțiile democratice.
„Întărirea democrațiilor noastre este un obiectiv permanent”, a spus el, indicând că România va continua să își dezvolte și să protejeze procesul electoral, asigurându-se că alegerile vor fi libere, corecte și transparente.
Politica externă a României și provocările globale
În ceea ce privește politica externă, Bolojan a subliniat că direcțiile principale rămân neschimbate, România continuând să fie un membru activ și responsabil al Uniunii Europene și al NATO. De asemenea, el a reafirmat importanța parteneriatului strategic cu Statele Unite, care rămâne un pilon fundamental al politicii externe românești.
„România rămâne un partener de încredere și ofertant în plan economic. Realizăm măsuri pentru a crește interesul investitorilor străini în România”, a adăugat Bolojan, subliniind angajamentul țării față de dezvoltarea unui climat economic favorabil și creșterea investițiilor externe.
Discursul lui Ilie Bolojan a abordat și riscurile globale cu care se confruntă România. În contextul războiului din Ucraina, care se apropie de al treilea an, Bolojan a făcut apel la o „pace justă și durabilă”, subliniind necesitatea unui pachet cuprinzător de garanții de securitate pentru Ucraina și a unui plan amplu de reconstrucție. În plus, el a remarcat intensificarea atacurilor hibride, care sunt tot mai sofisticate și mai frecvente, folosind rețele online, algoritmi și surse de finanțare ilegale pentru a submina securitatea națională. „Trebuie să fim mai bine echipați și coordonați pentru a face față acestor provocări”, a spus el.
Bolojan a evidențiat și pericolele generate de campaniile de dezinformare și fake-news, care pot diviza populația și pot ataca instituțiile democratice. „Este o nouă realitate, și este clar că trebuie să fim mai bine pregătiți pentru a răspunde acestei noi provocări globale”, a conchis el.
Ilie Bolojan a transmis un mesaj clar și ferm despre stabilitatea internă și politica externă a României. România rămâne un stat democratic, membru activ al UE și NATO, cu un parteneriat strategic solid cu SUA. În fața provocărilor geopolitice și al amenințărilor hibride, Bolojan a asigurat că România va continua să își consolideze securitatea națională și instituțiile democratice, într-un climat de stabilitate internă.
