Super-vitaminele imunității. Cum să ne protejăm natural de infecţii

Organismul este capabil să se apere singur împotriva agenților patogeni, cum sunt viruşii şi bacteriile, însă medici spun că trebuie să ajutăm imunitatea printr-o alimentaţie adecvată, dar şi cu odihnă suficientă şi respectarea măsurilor elementare de igienă.

Specialiştiii atrag atenţia că femeile gravide, vârstnicii şi majoritatea copiilor, în contextul în care aceştia au o imunitate scăzută, sunt expuşi circulaţiei germenilor, având o alimentaţie săracă în fructe şi legume. Astfel, aceştia au o rată mai mare de îmbolnăvire, pentru că, în aceste condiţii, căile respiratorii îşi pierd capacitatea de apărare şi devin adevărate „porţi de intrare” pentru virusuri, bacterii şi alţi agenți patogeni.

Consum sporit de alimente bogate în vitamine şi nutrienţi

În general, medicamentele convenţionale oferă o ameliorare a simptomelor, dar nu luptă împotriva virusului şi nici nu ajută organismul să elimine infecţia. De aceea, pentru prevenţie şi o vindecare mai rapidă se recomandă un consum sporit de alimente bogate în vitamine şi nutrienţi şi evitarea factorilor de risc de îmbolnăvire.

De pildă, banala supă de pui făcută în casă este perfectă în cazul unei viroze respiratorii, având proprietăţi antivirale dovedite de studii ştiinţifice. Astfel, pe lângă faptul că este foarte gustoasă, desfundă nasul şi hidratează.

Semnele unui sistem imunitar slăbit sunt: oboseala, infecțiile frecvente, inflamațiile, frecvența mare a răcelilor, răni care se vindecă greu, diareea cronică.

Plante cu efecte benefice asupra căilor respiratorii

Pe lângă mecanismele naturale de apărare ale organismului  protecţia dată de piele şi mucoase, aciditate gastrică sau lacrimi, specialiştii în imunologie recomandă o alimentaţie adecvată, care să includă cele mai importante suplimente naturale, cum ar fi vitaminele C şi D3 şi complexul B, zinc, calciu, magneziu, seleniu sau potasiu.

Medicii spun că, în fiecare an, copiii pot dezvolta între 4 şi 12 episoade de infecţii acute ale căilor respiratorii, cel mai frecvent fiind vorba despre rinite, faringite, laringite, infecţii virale sau bacteriene care se pot extinde şi complica prin inflamarea urechii medii (otite) sau a sinusurilor (sinuzite).

De temut sunt şi bronşitele sau, mai grav, pneumoniile. De aceea, se recomandă efectuarea unor consultaţii profilactice periodice, dar şi administrarea unor vitamine la sfatul medicului.

Cele mai utile plante pentru combaterea acestor simptome sunt: cimbrul, isopul, scaiul vânăt, lichenul de piatră, podbalul, pătlagina, coada calului, mugurii de pin, rădăcina de iarbă mare. Aceste plante se găsesc în diverse produse, sub formă de ceaiuri, tincturi, siropuri, tablete sau capsule.

Astfel, datorită uleiurilor volatile conţinute, cimbrul are proprietăţi expectorante, care calmează spasmele căilor respiratorii. În bronşite se asociază cu frunze de podbal, patlagină sau ciuboţica cucului. Coada calului are efect bronhodilatator, antimicrobian şi expectorant.

De asemenea, este un bun antiseptic urinar, dar şi diuretic, având indicaţie în cistite, care sunt, de asemenea, cauzate de acţiunea frigului în condiţiile anotimpului rece. Isopul este o plantă cu efect expectorant eficient, care intră în componenţa unor ceaiuri antiastmatice şi a unor siropuri expectorante.

Factori care slăbesc capacitatea de luptă a sistemului imunitar

– mâncarea procesată (responsabilă de îmbătrânirea prematură şi slăbirea sistemului imunitar);

– grăsimile saturate (majoritatea se găsesc în alimentele de origine animală);

– grăsimile polinesaturate (dezvoltă boli autoimune, favorizează cancerul şi au un efect advers asupra sistemului imunitar);

– consumul excesiv de zahăr şi înlocuitori (poate bloca acţiunea globulelor albe ale sistemului imunitar);

– dieta hipercalorică (animalele hrănite cu mai puţine calorii au un sistem imunitar cu o treime mai puternic decât animalele normale);

– proteinele animale (acestea predispun la apariţia culturilor de paraziţi intestinali, care se hrănesc din deşeurile rezultate în urma digerării proteinelor din carne);

– stresul cronic (efectul imediat şi pe termen lung al unui nivel crescut al cortizolului, hormonul stresului, este reducerea volumului glandei timusului, un element cheie pentru imunitatea organismului);

– antibioticele (suprimă sistemul imunitar, pentru că distrug nu doar bacteriile, ci şi flora intestinală saprofită, afectând grav digestia şi asimilarea substanţelor nutritive).

Supervitaminele imunității

– Vitamina C: ficat, ardei gras, broccoli, citrice (o portocală mai mare asi-gură doza necesară pentru o zi), coacăze negre, pepene galben, roșii, varză crudă, spanac, ridichi, muștar.

– Vitamina A: ficat, unt, lapte, gălbenuș de ou, caise, pepene galben, mango, portocale, morcovi, broccoli, spanac, roșii.

– Seleniu: un mineral de care organismul are nevoie în cantități extrem de mici. În cazul oamenilor sănătoși nu necesită suplimentare. Se găsește în ciuperci, cereale integrale, nuci braziliene.

– Zinc: fructe de mare, vită, curcan, fasole, ficat, conserve de pește, roșii, morcovi, ciuperci, semințe de dovleac. Dozele mari inhibă acțiunea sistemului imunitar, iar luat un timp îndelungat devine toxic hepatic.

– Grăsimi nesaturare „bune”: avocado, pești grași, semințe de in.

– Fibre: aproape toate fructele, cerealele integrale, psyllium, semințe de in.