Stresul, despărțirile, divorțul, pierderea cuiva drag, furia ne afectează tăcut nu numai starea de spirit, optimismul și calitatea vieții dar și buna funcționare a inimii
Elena Oceanu
În popor se folosea adesea vorba „s-a îmbolnăvit de inimă rea” pentru a descrie în cuvinte simple modul în care suferința și îndurerarea sunt resimțite în zona inimii. ”Din punct de vedere fizic, emoțiile negative
activează prompt efectul de „răspuns în fața unui atac” în cadrul căruia hormonii de stres – adrenalina și cortizolul – cresc ritmul respirației și ritmul cardiac și favorizează un impuls de energie necesar reacției la factorii stresori.
De asemenea, crește presiunea sângelui ca urmare a comprimării vaselor de sânge. Toate aceste schimbări supun inima unui efort suplimentar de face față schimbărilor resimțite în organism”, explică Monica Burcea, psihoterapeut și trainer formator.
Trei inamici tăcuți dar puternici
Psihoterapeutul detaliază care sunt cele mai periculoase emoții pentru sănătatea inimii:
1. Stresul acționează încet dar sigur. Perioadele de stres prelungit și suprasolicitare nervoasa nu ne consumă doar energia psihică ci ne afectează și imunitatea, tensiunea arterială, greutatea sau calitatea somnului. Deși o cantitate minimă de stres este considerată a fi benefică, stresul constant conduce către pierderea interesului pentru activități care la un moment dat aduceau plăcere, deteriorează relațiile de prietenie sau de cuplu. Se pare însă că oamenii optimiști fac față mai bine stresului și asta datorită poziționării diferite față de anumite situații de viață.
În cazul femeilor este bine să ținem seama și de faptul că stresul și supărarea pot provoca dispariția menstruației. Absența ciclului, în astfel de cazuri, poate persista până la câteva luni, spun specialiștii, perioada depinzând de intensitatea stresului. Absența menstruației este o altă cauză de stres și astfel femeia poate intra întru-un cerc vicios al neliniștii și frustrării.
În astfel de cazuri este important să fim sinceri cu noi înșine și să înțelegem cu adevărat ce ne stresează, să identificăm corect sursa. Nu țipăm la partener pentru că la serviciu se duce totul de râpă, nu certăm copilul pentru că partenerul nu a facut ceea ce l-am rugat. În astfel de cazuri nu sunt de vină nici copilul, nici partenerul ci doar senzația că situația scapă de sub control. O astfel de senzație activează în organism acel instinct de pregătire pentru luptă, pentru a rezista în fața provocărilor. Pentru o persoană care suferă deja de hipertensiune arterială sau are antecedente legate de afecțiuni ale miocardului, astfel de situații sunt foarte nocive.
2. Emoțiile negative: furia, invidia, tristețea, nedreptatea, gelozia, nesiguranța sunt instrumente care manevrate constructiv, ne ajută să ne eliberăm, să ne reechilibrăm. Pe de altă, parte, neexprimate sau ascunse sub covor, aceste trăiri ne pot afecta serios sănătatea. Activând sistemul nervos simpatic, astfel de emoții favorizează creșterea ritmului cardiac, presiunea sangvină, menținând organismul în stare de alertă. Fiecare tip de emoție negativă predispune la o anume reacție comportamentală: frica și dezgustul determină îndepărtarea de o amenințare, disprețul și mania duc la atac sau opoziție, rușinea – la retragere socială, iar tristețea se asociază cu abandonarea scopurilor.
3. Pierderile emoționale: separările, divorțul, pierederea unei persoane dragi sunt printre cele mai grele încercări. Indignarea, refuzul, furia neputincioasă sau culpabilizarea sunt trăiri ce preced astfel de evenimente iar senzația este una de sufocare, de incapacitate de a vedea o ieșire. Toate acestse stări sunt inamici direcți ai sănătății și, în special, ai inimii. Depresia ce se poate instala adesea după astfel de evenimente trebuie abordată cu multă atenție și este recomandat să cerem ajutorul unui psihoterapeut. Cercetările arată că în cazul unui divorț este necesar un intreval de unul până la trei ani pentru reechilibrarea emoțională.
O altă emoție negativă de luat în seamă este dependența. Dacă efectele adicțiilor de tutun, alcool, droguri sunt deja cunoscute, dependența emoțională naște agresivitate interioară iar relația de cuplu poate fi afectată în timp. O persoană dependentă emoțional va avea constant stări de frică, de panică datorate angoasei de pierdere a partenerului iar eforturile constate de mulțumire a acestuia vor genera frustrare și oboseală.
Cum ne putem ajuta inima?
– Evitarea exceselor (alcool, tutun, dulciuri, mese copioase). ”Dincolo de beneficiile fizice, există și beneficii psihologice ale reechilibrării stilului de viață. Excesele sunt de obicei modalități de eschivă, de apărare în fața conștientizării unor aspecte din viața noastră cu care nu ne simțim pregătiți să ne confruntam. Pe termen lung insă, excesele se pot transforma în obișnuințe sau chiar în dependențe”, a adăugat Monica Burcea.
– Timpul petrecut în aer liber este un medicament bun pentru psihic. Reconectarea cu natura, în orce formă alegeți să o practicați (plimbări în parc, pescuit, drumeții, plajă, picnic) este o modalitate excelentă de recreere și eliberare de stres. Aerul curat, sunetele naturii, lumina soarelui sunt „medicamente” naturiste care ne răsfață inima.
– Legăturile de calitate. Se spune că prietenii e mai bine să fie puțini și buni decât mulți dar îndepărtați. Relațiile bazate pe sinceritate, respect, oamenii cu care vă simțiți pe aceeași lungime de undă aduc un plus de calitate vieții. ”Păstrați în jurul vostru acele persoane care vă încarcă de energie, cu care vă simțiți în largul vostru și eliberați legăturile cu oamenii toxici, pesimiști care vă devitalizează”, vă sfătuiește psihoterapeutul Monica Burcea.
– Iertarea este unul dintre cele mai bune pansamente pentru inimă. ”Adesea purtăm în suflet supărări sau nedreptăți determinate de comportamentul unor persoane dragi de la care am avut așteptări. Toate acestea nu fac decât să ne îngreuneze funcționarea psihică și capacitatea de a ne bucura de viață. Sunt momente în care pur și simplu trebuie să mergem mai departe altfel riscăm să „cărăm” în suflet poveri ce nu-și mai au rostul”, a completat expertul.
Gândirea pozitivă – un remediu?
Din ce în ce mai mult se vorbește în zilele noastre despre gândirea pozitivă, despre atitudinea optimistă și efectele nebănuite ale acestora asupra sănătății fizice. Unele persoane îmbrățișează acest mod de viață, altele, dimpotrivă, neagă că toate acestea ar putea avea vreun efect palpabil. Ultimele cerecetări demonstreză științific faptul că optimiștii trăiesc mai mult, se vindecă mai ușor și au o durată de viață mai mare decât oamenii care văd mai degrabă jumătatea goală a paharului.
Un studiu efectut în 2001 pe un eșantion de 1306 persoane a demostrat faptul că cei cu o atitudine de viață optimistă erau cu aproape 50% mai puțin predispuși să dezvolte boli coronariene decât cei pesimiști.
În 2004 Olanda publică un alt sudiu efectuat pe un eșantion de 941 de subiecți cu vârste cuprinse între 65-80 ani. S-a constatat faptul că independent de alți factori de risc precum consumul de alcool sau fumatul, cei cu atitudine pesimistă au fost cu 55% mai predispuși îmbolnăvirilor grave în următorii nouă ani decât cei cu atitudine pozitivă, incidența factorului de risc observându-se mai ales în cazul bărbaților.
În 2007 s-a încheiat un alt studiu amplu care a urmărit pe parcursul a 20 de ani 6000 de bărbați si femei cu vârste cuprinse între 25-74 de ani. S-a descoperit astfel că atitudinea pozitivă față de viață, vitalitatea, entuziasmul, capacitatea de detașare față de situațiile stresante au redus considerabil predispoziția către boli coronariene
În 2010 cercetătorii au analizat rezultatele a 83 de studii de măsurare a impactului optimismului asupra calității vieții și a sănătății efectuate de-a lungul timpului. Concluziile au evidențiat faptul că optimiștii sunt mult mai multumiți de viața peroprie și implicit mai sănătoși, au o imunitate mai bună, sunt mai longevivi.
(sursa http://www.hsph.harvard.edu)
