Din cuprinsul articolului
Un nou tip de macrofage identificate recent în leziunile aterosclerotice ar putea oferi o verigă lipsă în înțelegerea originii inflamatorii a acestei afecțiuni comune, dar fatale.
Ateroscleroza este o afecțiune răspândită în care o acumulare de grăsime (placă), se depune pe pereții cei mai interiori ai arterelor, ceea ce face ca acestea să se îngusteze și să restricționeze fluxul sanguin către organele vitale, cum ar fi inima și creierul.
Boala poate pune viața în pericol dacă nu este tratată – arterele înguste cresc riscul de blocaj și duc la un infarct miocardic sau la un accident vascular cerebral (AVC).
Macrofagele sunt celule imunitare care joacă roluri esențiale în homeostazia organelor, precum și în infecții și leziuni. Cheia succesului lor este capacitatea de a-și modifica modelele transcripționale de expresie a genelor pentru a îndeplini roluri foarte specializate în organe și țesuturi specifice.
Având un rol proeminent înseamnă că, atunci când lucrurile nu merg bine, macrofagele pot fi factori de impact ai bolii. În ateroscleroză, macrofagele se pot transforma în celule încărcate de grăsime, „celule spumoase” („foam cells”), care sunt cunoscute și sub numele de macrofage asociate cu lipide (LAM) și care sunt un semn distinctiv al aterosclerozei și al altor boli, cum ar fi obezitatea și bolile neurologice.
Celulele cu lipide au fost recreate in vitro și se crede că se activează perpetuând inflamația în peretele arterelor, iar această inflamație contribuie la progresia bolii. Prin urmare, ateroscleroza poate fi considerată o boală inflamatorie determinată de lipide și s-a demonstrat că abordarea inflamației îmbunătățește rezultatele cardiovasculare ale pacienților, spun autorii studiului. Cu toate acestea, originea inflamatorie a aterosclerozei rămâne un mister.
Rolul inflamaţiei în progresia bolii
Dacă ateroscleroza implică o inflamație determinată de lipide, semnăturile inflamației ar trebui să se găsească pe celulele macrofage încărcate cu lipide din interiorul plăcilor, dar nu s-a găsit nimic până acum, ceea ce a dus la controverse semnificative în domeniu.
Cercetătorii de la Centrul medical Kennedy al universității Oxford și-au propus să găsească aceste tipare și au folosit abordări biologice monocelulare imparțiale pe peste 22.000 de celule imune din plăcile pacienților care au fost supuși unei îndepărtări chirurgicale a aterosclerozei carotidiene.
Grupul a identificat o stare necunoscută până acum a LAM, caracterizată printr-o semnătură lipidică și inflamatorie comună cu niveluri ridicate ale proteinelor PLIN2 și TREM1. Potrivit 360medical.ro, autorii studiului au constatat că LAM își pot schimba starea fenotipică de la o stare homeostatică la această stare patogenă și inflamatorie recent descoperită a LAM inflamatorii (iLAM).
Modelul specific al expresiei genice sugerează, de asemenea, că aceste celule sunt vinovate de progresia bolii prin recrutarea altor celule imune în plăcile aterosclerotice. Se pare că acest nou subtip celular reprezintă o verigă lipsă și ar putea explica natura inflamatorie a aterosclerozei și de ce tratamentele antiinflamatorii pot fi utile.
Ca o dovadă a conceptului, această stare celulară nou descoperită a fost mai frecventă la pacienții care au suferit un eveniment cerebrovascular, de exemplu, o obstrucție vasculară care a provocat un AVC.
„Celula spumoasă inflamatorie a fost teoretizată in vitro timp de decenii, dar a fost dificil de definit ca entitate unică la pacienții din viața reală. Acum, datorită dezvoltării revoluționare a biologiei unicelulare, care ne oferă o imagine instantanee a stărilor transcripționale ale tuturor celulelor din placa umană, am reușit să le ‘prindem în flagrant’ și să obținem indicii despre dezvoltarea lor în mediul aterosclerotic prin intermediul receptorilor de recunoaștere a tiparelor”, a declarat Claudia Monaco, cercetătoare principală a studiului.
Studiul, publicat în Nature Cardiovascular Research, prezintă posibilitatea ca aceste macrofage să fie cauza infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral și ar putea fi vizate ca o nouă strategie de tratament în cadrul bolilor cardiovasculare.
