STUDIU: Mersul pe jos scade riscul de demență. Câți pași trebuie făcuți zilnic

STUDIU: Mersul pe jos scade riscul de demență. De câți pași este nevoie zilnic mai ales dacă suntem sedentari. Iată ce arată studiul realizat de cercetători.

Riscul de demență scade prin adoptarea unui stil de viață care să includă mersul pe jos, zilnic, arată un studiu realizat de oamenii de știință spanioli. Ce trebuie făcut? Ei bine, setați un număr de pași pe smartphone și începeți să vă numărați pașii făcuți zilnic.

„Este o activitate de mers rapid, ca o plimbare mai energică”, a spus coautorul studiului Borja del Pozo Cruz, profesor asociat adjunct la Universitatea Danemarcei de Sud din Odense, Danemarca, și cercetător principal în științe ale sănătății la Universitatea Cadiz din Spania .

Număr de pași

Persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 79 de ani care au făcut 9.826 de pași pe zi au avut cu 50% mai puține șanse de a dezvolta demență în decurs de șapte ani, arată studiul.

Mai mult, oamenii care au mers cu „scop” – cu un ritm de peste 40 de pași pe minut – au putut să-și reducă riscul de demență cu 57% cu doar 6.315 de pași pe zi, notează CNN Health.

Studiul a constatat că și oamenii care au mers aproximativ 3.800 de pași pe zi, cu orice viteză, își reduc riscul de demență cu 25%.

„Ar fi suficient, la început, pentru persoanele sedentare”, a spus del Pozo Cruz într-un e-mail.

„De fapt, este un mesaj pe care medicii l-ar putea folosi pentru a motiva adulții în vârstă foarte sedentari – 4.000 de pași sunt ușor realizabili de mulți, chiar și de cei care sunt mai puțin apți sau nu se simt foarte motivați”, a adăugat el.

„Poate că indivizii mai activi și mai în formă ar trebui să vizeze 10.000 de pași, unde vedem efecte maxime.”

Dar a existat un rezultat și mai interesant în studiu, potrivit unui editorial intitulat „Is 112 the New 10.000?” publicat în JAMA Neurology.

Cea mai mare reducere a riscului de demență – 62% – a fost obținută de persoanele care au mers într-un ritm foarte alert, de 112 pași pe minut, timp de 30 de minute pe zi, arată studiul.

Viteză

Cercetările anterioare au stabilit că 100 de pași pe minut (2,7 mile/oră, adică 4,4 km/oră) reprezintă un nivel de intensitate moderat.

Persoanele care doresc să își reducă riscul de demență se concentrează pe ritmul lor de mers pe distanța pe care o parcurg.

„În timp ce 112 pași/min este o cadență destul de rapidă, „112” este, probabil, un număr mult mai manevrabil și mai puțin intimidant pentru majoritatea indivizilor decât „10.000”, mai ales dacă au fost fizic inactivi sau subactivi”, au scris cercetătorii Alzheimer Ozioma Okonkwo și Elizabeth Planalp în prezentarea studiului.

Okonkwo este profesor asociat la departamentul de medicină la Centrul de Cercetare a Bolii Alzheimer din Wisconsin de la Universitatea din Wisconsin – Madison; Planalp este cercetător în laboratorul lui Okonkwo.

„Suntem de acord că aceasta este o descoperire foarte interesantă”, a spus del Pozo Cruz. „Părerea noastră este că intensitatea pasilor contează în plus față de numărul lor.

Tehnologia ar putea fi folosită pentru a urmări nu numai numărul de pași, ci și ritmul, astfel încât aceste tipuri de valori pot fi încorporate și în smartwatch-urile comerciale. Este nevoie de mai multe cercetări în acest sens. ”

Oameni care au mers cu un ritm de peste 40 de pași pe minut au reușit să-și reducă riscul de demență cu 57% cu doar 6.315 de pași pe zi, a spus un nou studiu.

Cum puteți număra pașii dacă nu aveți telefon

Nu aveți un contor de pași? Puteți număra numărul de pași pe care îi faceți în 10 secunde și apoi îl înmulțiți cu șase, sau numărul de pași pe care îi faceți în șase secunde și îl înmulțiți cu 10. Oricum funcționează.

Dar amintiți-vă, pașii tuturor nu sunt de aceeași lungime și nici nivelul lor de antrenament. Ceea ce ar putea fi un ritm alert pentru un bărbat de 40 de ani s-ar putea să nu fie sustenabil pentru un bărbat de 70 de ani.

Studiul, publicat în JAMA Neurology, a analizat date de la peste 78.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 79 de ani care purtau pedometre la încheietura mâinii.

Cercetătorii au numărat numărul total de pași ai fiecărei persoane pe zi, apoi i-au împărțit în două categorii: mai puțin de 40 de pași pe minut – ceea ce este destul de lent, cum ar fi atunci când mergi din cameră în cameră – și mai mult de 40 pași pe minut, sau așa-numitul mers „intenționat”.

Cercetătorii au analizat, de asemenea, performanțele de vârf ale celor care au făcut cei mai mulți pași în 30 de minute pe parcursul unei zile (acele 30 de minute nu trebuiau să fie înregistrate neapărat în timpul unei singure plimbări).

Cercetătorii au comparat apoi pașii acelei persoane cu diagnosticul lor de demență de orice tip șapte ani mai târziu.

După ce au controlat vârsta, etnia, educația, sexul, statutul socio-emoțional și câte zile au purtat un pedometru, cercetătorii au luat în considerare, de asemenea, variabile ale stilului de viață, cum ar fi dieta necorespunzătoare, fumatul, consumul de alcool, consumul de medicamente, problemele de somn și antecedentele cardiovasculare, boala.

Ce limitări au avut studiile

Studiul a avut unele limitări, subliniază autorii săi – a fost doar observațional, așa că nu poate stabili o cauză și efect direct între mers pe jos și un risc mai scăzut de demență.

În plus, „grupa de vârstă a participanților ar putea să fi dus la cazuri limitate de demență, ceea ce înseamnă că rezultatele noastre ar putea să nu fie generalizabile la populațiile mai în vârstă”, a spus studiul.

„Deoarece există adesea întârzieri considerabile în diagnosticarea demenței, iar acest studiu nu a inclus evaluări clinice și cognitive formale ale demenței, este posibil ca prevalența demenței în comunitate să fi fost mult mai mare”, au adăugat autorii.

Deși sunt de acord că descoperirile nu pot fi interpretate ca o cauză și un efect direct, „dovezile tot mai mari în sprijinul beneficiilor activității fizice pentru menținerea sănătății optime a creierului nu mai pot fi ignorate”, au scris Okonkwo și Planalp.

„Este timpul ca gestionarea inactivității fizice să fie considerată o parte intrinsecă a vizitelor de rutină de îngrijire primară pentru adulții în vârstă”, au adăugat aceștia.

Treburile casnice reduc cu 21% riscul de demență

Cercetările recente publicate au descoperit că multe activități de petrecere a timpului liber, cum ar fi treburile casnice, exercițiile fizice, cursurile de educație pentru adulți și vizitele cu familia și prietenii, au redus riscul de demență la persoanele de vârstă mijlocie.

Cercetătorii au descoperit că adulții care erau foarte implicați în activități fizice, cum ar fi exercițiile fizice frecvente, aveau un risc cu 35% mai mic de a dezvolta demență în comparație cu persoanele care erau cel mai puțin implicate în aceste activități.

Efectuarea regulată a treburilor casnice a redus riscul cu 21%, în timp ce vizitele zilnice cu familia și prietenii au redus riscul de demență cu 15%, în comparație cu persoanele care erau mai puțin implicate.

Toți cei din studiu au beneficiat de efectul incredibil al activităților fizice și mentale, indiferent dacă aveau sau nu antecedente familiale de demență, au descoperit cercetătorii.

Un alt studiu publicat în ianuarie a constatat că exercițiile fizice pot încetini demența la persoanele în vârstă active al căror creier deja prezenta semne distinctive ale bolii Alzheimer și ale altor boli cognitive.

Acest studiu a constatat că exercițiile fizice măresc nivelurile unei proteine ​​care favorizează comunicarea dintre celulele creierului prin intermediul sinapselor, care poate fi un factor cheie în reducerea riscului de demență.

„Demența poate fi prevenită în mare măsură”, a spus del Pozo Cruz. „Activitatea fizică, precum și alte comportamente ale stilului de viață, cum ar fi lipsa de alcool și fumatul, menținerea unei alimentații sănătoase, a greutății și a somnului vă pot pune pe drumul cel bun pentru a evita demența”.