Din cuprinsul articolului
Când ne gândim la poluarea aerului urban, emisiile de gaze de eșapament diesel sunt adesea descrise ca un vinovat principal – pe bună dreptate, având în vedere rezultatele cercetărilor anterioare.
Un nou studiu din Marea Britanie arată că frânele maşinilor, mai exact praful provenit de la plăcuțele de frână, sunt mai dăunătoare pentru organism decât gazele de eşapament.
Praful din plăcuțele de frână, mai dăunător pentru plămâni
Astfel, cercetarea demonstrează că praful din plăcuțele de frână ar putea fi mai dăunător pentru plămânii noștri. Mai exact, praful produs de uzura drumului, a anvelopelor și a frânelor, cunoscut sub denumirea de „emisii non-eşapament”, reprezintă acum tipul major de emisii din transportul rutier.
Dintre acestea, praful de frână este adesea principalul agent toxic care nu este încă supus reglementărilor internaţionale. De altfel, sunt mult mai puțin cunoscute informaţiile despre efectele potențiale asupra sănătății ale prafului de frână în comparație cu norul toxic de la ţevile de eşapament.
Sursa foto: Richard Drury/Getty Images
Experiment alarmant
Oamenii de ştiinţă au crescut celule în laborator pentru a imita mucoasa plămânului și le-au expus ulterior atât prafului de frână, cât și noxelor de la ţeava de eşapament. Praful de frână s-a dovedit semnificativ mai dăunător pentru aceste celule prin diferite măsuri care sunt legate de boli pulmonare, cum ar fi cancerul și astmul.
Plăcuțele de frână conțineau anterior fibre de azbest pentru a face față supraîncălzirii. Acest lucru a dus la proiectarea industriei auto de noi garnituri de plăcuțe de frână, inclusiv plăcuțe organice fără azbest (NAO) utilizate în mod obișnuit în vehicule astăzi.
În mod ironic, praful provenit de la noile plăcuțe organice fără azbest (NAO) s-a dovedit a fi cel mai toxic pentru celulele pulmonare, depășind nocivitatea altor tipuri de plăcuțe și chiar a gazelor de eșapament.
Cercetătorii au identificat conținutul ridicat de cupru ca fiind principala caracteristică a prafului de frână provenit de la plăcuțele NAO. De altfel, s-a demonstrat că aproape jumătate din cuprul din aerul pe care îl respirăm provine din uzura frânelor și a anvelopelor.
Unele dintre efectele nocive se referă la boli precum cancerul pulmonar, fibroza pulmonară (cicatrici pulmonare), astmul și boala pulmonară obstructivă cronică.
Diverse studii efectuate de alte grupuri de cercetare au descoperit că expunerea la concentrații mari de cupru este asociată cu afectarea funcției pulmonare și cu riscul general de deces.
Vehiculele electrice pot polua mai mult decât autoturismele diesel
Studiile indică faptul că, deoarece au tendința de a fi mai grele, vehiculele electrice pot genera mai mult praf care nu este evacuat decât vehiculele pe benzină sau diesel – eticheta cu emisii zero nu este în mod clar corectă.
Unele vehicule electrice sunt echipate cu sisteme de frânare regenerativă care permit motorului să acționeze ca un generator, încetinind mașina. Cu toate acestea, vehiculele electrice sunt încă echipate cu sisteme de frânare prin frecare, care ajută la oprirea completă a mașinii, astfel încât să genereze praf de frână.
Viitoarele standarde de emisii Euro 7 care vor fi introduse în noiembrie 2026 vor impune limite ale emisiilor de praf de frână, ceea ce ar putea stimula inovația pentru a dezvolta noi materiale de frânare sau mecanisme de captare a prafului.
Potrivit statisticilor oficiale, expunerea la poluarea aerului este asociată cu aproximativ șapte milioane de decese premature pe an în întreaga lume.
