Din cuprinsul articolului
Demenţa este un termen care evocă activitatea cerebrală redusă sau parţial afectată de diverşi factori, în special de îmbătrânirea organismului, când apar tulburările de memorie prin degradarea treptată a circulaţiei sângelui la nivelul creierului.
Această boală degenerativă are o serie de simptome de alarmă, care au impact semnificativ asupra calităţii vieţii pacientului prin scăderea gradului de autonomie.
Cele mai frecvente simptome ale demenţei sunt pierderile de memorie și confuzia, dar şi dificultatea de a vorbi, de a înțelege și de a exprima gânduri sau de a citi și de a scrie. Adesea, în fazele avansate ale bolii, persoanele cu demenţă senilă au risc de rătăcire în locurile din apropierea casei.
Cum influenţează felul în care dormi sănătatea creierului
Pe lângă aceste simptome clasice ale bolii, oamenii de ştiinţă de la Clinica Mayo au descoperit alte semnale de alarmă pentru persoanele predispuse la demenţă.
Astfel, tulburările de somn apar la peste 26% dintre indivizii cu demenţă moderată şi la peste jumătate la persoanele ajunse într-un stadiu avansat al afecţiunii. Potrivit medicilor, tulburările de somn tind să se agraveze o dată cu evoluţia nefastă a bolii.
„Cele mai comune probleme cu somnul includ insomnii prelungite, dificultăţi în a adormi şi în a menţine un somn normal, treziri frecvente în timpul nopţii, dar şi oboseala pe tot parcursul zilei”, avertizează experţii citaşi de actualno.com.
Deocamdată oamenii de ştiinţă nu au stabilit o legătură certă de cauzalitate: fie demenţa provoacă tulburări hipnice, fie tulburările de somn duc la demenţă.
De altfel, unii medici cred că ambele teorii sunt valabile, în contextul în care acumularea de amiloid, o trăsătură specială a bolii Alzheimer, poate fi responsabilă de legatura dintre boală şi tulburarea ciclurilor de somn.
Demența poate afecta orice persoană, însă riscul de apariție a afecţiunii crește pe măsura înaintării în vârstă, fiind frecventă la persoanele cu vârsta peste 65 de ani. Potrivit medicilor, în această boală celulele creierului degenerează și mor mai rapid decât în cadrul procesului normal al îmbătrânirii.
Semnele timpurii de demență
Acestea pot fi foarte subtile și vagi și s-ar putea să nu fie evidente imediat. Unele simptome comune pot
include:
• Pierdere de memorie frecventă şi progresivă
• Stare de confuzie
• Schimbare de personalitate
• Apatie şi retragere în izolare
• Pierderea abilităţii de a executa sarcini de zi cu zi
Conform statisticilor, un bolnav cu demenţă în boala Alzheimer trăieşte între 3 şi 12 ani, majoritatea studiilor arătând o speranţă de viaţă între 8 şi 10 ani. În jurul vârstei de 85 de ani, aproximativ 35 de persoane din 100 au demenţă.
Legat de prevenţie, s-a demonstrat ca in special vitaminele C, D, B, acidul folic dar si pro-vitamina A (betacaroten) pot preîntâmpina simptomele demenţei.
Printre alimentele foarte bogate în vitamina C se numără ardeiul, broccoli, măceşele, afinele şi kiwi, dar şi pătrunjelul şi citricele (lămâi, portocale, mandarine, clementine, grepfruit).
