STUDIU. Doar 4 din 10 români, mulţumiţi de sistemul public de sănătate

Doar 39% dintre români sunt mulţumiţi faţă de modul în care sistemul public de sănătate îi serveşte, relevă datele studiului STADA Health Report 2024, lansat în premieră în România.

„Sistemele publice de sănătate din Europa se confruntă cu o nemulţumire în creştere a cetăţenilor în ceea ce priveşte serviciile oferite. Pentru al patrulea an consecutiv, satisfacţia cetăţenilor europeni faţă de sistemele de sănătate din ţările lor a scăzut, ajungând la aproximativ 56%, potrivit studiului.

În schimb, odată cu declinul încrederii europenilor în sistemele publice de sănătate se observă o preocupare crescută pentru măsuri individuale prin care aceştia au grijă de sănătatea lor: exerciţii fizice regulate, adoptarea unei diete sănătoase, activităţi care să sprijine bunăstarea mintală.

Românii vor mai mult de la sistemul medical

În România, gradul de satisfacţie a cetăţenilor se menţine la nivelul din 2023 şi este chiar mai scăzut decât media europeană: doar 39% dintre românii chestionaţi sunt mulţumiţi faţă de modul în care sistemul public de sănătate îi serveşte”, arată studiul. Astfel, la acest capitol, România ocupă poziţia 17 din cele 23 de ţări evaluate.

Potrivit studiului, accesul la consultaţii medicale, standardul serviciilor medicale, deficitul de personal şi neîncrederea generală în factorii de decizie din sectorul sănătăţii sunt principalele motive, la nivel general, ale nemulţumirii faţă de sistemele de sănătate.

Lipsa accesului la servicii medicale de prevenţie

În ceea ce priveşte România, pe lângă acestea, respondenţii au mai indicat şi lipsa accesului la servicii medicale de prevenţie (37%) printre cauzele încrederii scăzute în sistemul public.

Pe de altă parte, arată studiul, există şi motive de satisfacţie: 53% dintre românii chestionaţi au afirmat că sunt mulţumiţi de disponibilitatea cadrelor medicale de a le oferi sfaturi sau îngrijiri medicale.

„Principala direcţie de acţiune care ar trebui urmărită în efortul de a îmbunătăţi gradul de încredere în sistemele de sănătate este asigurarea ca persoanele care ajung în poziţii de decizie să aibă expertiză în domeniul sănătăţii. Dacă per total aproape 1 din 2 europeni (48%) consideră că ar face o diferenţă dacă factorii de decizie din sectorul sănătăţii ar avea o pregătire în acest domeniu, în România proporţia celor care susţin acest punct este şi mai ridicată, de 62%. Tot la nivelul ţării noastre, o altă măsură indicată de către cei chestionaţi se referă la extinderea sferei de responsabilitate a farmaciştilor, pentru a sprijini medicii”, se mai arată în studiul citat de Agerpres.

Încredere mare în medicina convenţională

Aproape 7 din 10 europeni (69%) afirmă că au încredere „mare” sau „deplină” în medicina convenţională, în timp ce în rândul românilor proporţia celor încrezători este şi mai mare: 87%. Principalul factor al încrederii în medicina convenţională, la nivel general, îl reprezintă încrederea că sfaturile oferite de către medici şi farmacişti sunt cele mai bune pentru sănătatea individului.

Pe de altă parte, studiul a relevat un alt aspect interesant în ceea ce priveşte sursa de informare preferată în legătură cu anumite decizii legate de sănătate: medicii de familie şi farmaciştii sunt în topul încrederii la acest capitol, faţă de „Dr. Google” , „Dr. AI” sau alte surse online care sunt plasate pe ultimele poziţii.

„În contextul scăderii nivelului de satisfacţie, din ce în ce mai mulţi europeni decid pentru ei în ceea ce priveşte sănătatea lor: 89% dintre aceştia fac cel puţin un lucru pentru a-şi îmbunătăţi starea generală de bine”, mai relevă acelaşi studiu. Totodată, românii se declară printre cei mai fericiţi dintre cei chestionaţi (locul 10/23): 68% afirmă că sunt „destul de” sau „foarte fericiţi”, faţă de 67% cât este media europeană.

85% dintre români consideră că au o sănătate mintală optimă

În ceea ce priveşte evaluarea sănătăţii mintale, la acest capitol românii sunt cei mai mulţumiţi dintre toţi respondenţii: 85% consideră că au o sănătate mintală optimă. Totuşi, deşi gradul de fericire poate părea a fi unul mulţumitor, trebuie ţinut cont de un alt fenomen dezvăluit în urma studiului: senzaţia de singurătate devine tot mai prezentă, cu precădere în rândul tinerilor între 18 şi 34 de ani.

Dacă per total 52% dintre europeni afirmă că au sentimente de singurătate, în intervalul de vârstă 18-34 de ani proporţia este mai ridicată – 63%. La nivelul României, deşi media generală arată că resimţim mai puţin acest sentiment (48%), în rândul tinerilor din categoria amintită mai sus situaţia este similară cu cea de la nivel european (63%).

Lansat în premieră în România, STADA Health Report 2024 analizează datele a peste 46.000 de respondenţi, din 23 de ţări.