Din cuprinsul articolului
Alimentația este asociată în mod direct cu tot ceea ce organismul nostru manifestă. Boala Alzheimer poate fi declanșată de o multitudine de factori și implică alterarea treptată a memoriei și calității vieții. Un nou studiu, însă, susține că o anumită dietă poate diminua riscul de a dezvolta boala și, de asemenea, protejează creierul.
Boala afectează neuronii, numărul acestora scăzând odată cu instalarea afecțiunii și trecerea timpului. Se pare că responsabile de moartea neuronilor sunt anumite depozite de proteine din creierul pacienților: așa-numitele proteine beta-amiloide, care formează aglomerări între neuroni – și proteine tau, care se lipesc împreună de interiorul neuronilor.
Ce provoacă formarea acestor depozite nu este clar încă. În plus, la persoanele afectate se poate observa o atrofie rapid progresivă, adică o micșorare a volumului creierului. Consecințele sunt simptomele Alzheimer, cum ar fi pierderea memoriei, dezorientarea, agitația și comportamentul provocator, scrie DC Medical.
Dieta care ar putea proteja de Alzheimer
Oamenii de știință de la DZNE (Centrul German pentru Boli Neurodegenerative) conduși de prof. Michael Wagner și psiholog senior la clinica de memorie a Spitalului Universitar din Bonn, au descoperit acum într-un studiu, publicat în jurnalul Neurology, că un tipar dietetic regulat de tip mediteranean, cu un aport relativ mai mare de legume, leguminoase, fructe, cereale, pește și acizi grași mononesaturați, cum ar fi din uleiul de măsline, poate proteja împotriva depunerilor de proteine din creier și a atrofierii acestuia. Această dietă are un aport scăzut de produse lactate, carne roșie și acizi grași saturați.
Un total de 512 subiecți cu o vârstă medie de aproximativ șaptezeci de ani au luat parte la studiu. 169 dintre ei erau sănătoși din punct de vedere cognitiv, în timp ce 343 au fost identificați ca având un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer.
Participanții au completat mai întâi un chestionar în care au indicat ce porții din 148 de alimente diferite au consumat în ultimele luni. Cei care au consumat frecvent alimente sănătoase tipice dietei mediteraneene, cum ar fi pește, legume și fructe și au consumat doar ocazional alimente precum carnea roșie, au obținut un scor mai bun.
Analiză aprofundată a conexiunii dintre afecțiune și dietă
Oamenii de știință au investigat apoi atrofia creierului: au efectuat RMN-uri cerebrale pentru a determina volumul creierului subiecților studiului. În plus, toți subiecții au trecut prin diferite teste neuropsihologice în care au fost examinate abilitățile cognitive, cum ar fi funcțiile de memorie. Echipa de cercetare a analizat, de asemenea, nivelurile biomarkerilor (valorile măsurate) pentru proteinele beta amiloid și tau în lichidul cefalorahidian (LCR) pentru 226 de subiecți.
Cercetătorii conduși de Michael Wagner au descoperit că cei care au o dietă nesănătoasă au mai multe niveluri patologice ale acestor biomarkeri în lichidul cefalorahidian decât cei care au în mod regulat o dietă asemănătoare celei mediteraneene. În testele de memorie, participanții care nu au aderat la dieta mediteraneană s-au comportat, de asemenea, mai prost decât cei care au consumat în mod regulat pește și legume.
„A existat, de asemenea, o corelație pozitivă semnificativă între o aderență mai strânsă la o dietă asemănătoare celei mediteraneene și un volum mai mare de hipocamp. Hipocampul este o zonă a creierului care este considerată centrul de control al memoriei. Se micșorează devreme și sever în boala Alzheimer”, a explicat dr Tommaso Ballarini, autor principal al studiului.
Dieta mediteraneană ar putea proteja împotriva bolii Alzheimer
„Este posibil ca dieta mediteraneană să protejeze creierul de depozitele de proteine și de atrofie, care pot provoca pierderi de memorie și demență. Studiul nostru sugerează acest lucru”, a spus Ballarini.
„Dar mecanismul biologic care stă la baza acestui lucru va trebui clarificat în studiile viitoare”. Ca un pas următor, Ballarini și Wagner intenționează acum să reexamineze aceiași participanți la studiu în patru până la cinci ani pentru a explora modul în care nutriția lor – asemănătoare celei mediteraneene sau, după caz, nesănătoase – afectează îmbătrânirea în timp a creierului.
