STUDIU. De ce sunt mai predispuse femeile sub 60 de ani să facă un atac de cord

Un studiu internațional a identificat noi gene asociate cu un risc crescut pentru apariția unui tip de infarct miocardic care afectează în principal femeile tinere și de vârstă mijlocie.

Disecția spontană de arteră coronară apare atunci când se produce o leziune spontană sau o sângerare în peretele unei artere coronare, oprind sângele către o parte a inimii, situaţie în care se poate produce un infarct miocardic.

Spre deosebire de alte tipuri infarct miocardic, disecția coronariană spontană (DCS) este întâlnită cel mai frecvent la femeile cu vârsta sub 60 de ani și este o cauză principală de infarct în perioada sarcinii. În plus, DCS poate apărea de mai multe ori la persoane care tind să fie în general sănătoase.

Până în prezent, se știu puține lucruri despre motivele pentru care se produce DCS, care apare adesea din senin, ceea ce înseamnă că, în prezent, este imposibil de prevenit.

Cercetători conduse de Institutul Național de Sănătate și cercetare în domeniul îngrijirii (NIHR) și Centrul de cercetări biomedicale Leicester (BRC), din Marea Britanie, precum și de Université Paris Cité, din Franța, și susținute de oameni de știință din Canada, Statele Unite și Australia, prezintă o meta-analiză de asociere la nivel de genom, care a implicat un total de 1.917 cazuri de DCS și 9.292 de controale din strămoși europeni.

În urma studiului, publicat în revista Nature Genetics, oamenii de știință au descoperit 16 gene care au crescut riscul pentru acest tip de infarct miocardic, transmite 360medical.ro.

Factor de risc major: hipertensiunea arterială

Genele identificate sunt implicate în procesele care determină modul în care celulele și țesutul conjunctiv se mențin împreună, dar și modul în care sângele se coagulează atunci când apar sângerări în țesuturi.

În mod interesant, cercetătorii au descoperit că, deși multe gene legate de un risc mai mare de DCS sunt împărtășite și de genele de risc pentru boala coronariană convențională (BCC), acestea au un efect opus. Acest lucru înseamnă că pacienții cu DCS au o anumită protecție genetică împotriva riscului de BCC și reprezintă o dovadă în plus că aceste boli sunt foarte diferite.

Singurul factor de risc comun a părut a fi tensiunea arterială ridicată din punct de vedere genetic. „Această cercetare confirmă faptul că există mai multe gene implicate în determinarea riscului ca o persoană să sufere de DCS”, a declarat autorul principal al studiului, dr. David Adlam, profesor asociat de cardiologie acută și intervențională la universitatea din Leicester.

Potrivit medicului, descoperirea acestor gene oferă o primă perspectivă-cheie asupra cauzelor care stau la baza acestei boli și oferă noi linii de investigație, care ar putea ghida viitoarele noi abordări de tratament.