Din cuprinsul articolului
Organismul uman are o „armată” – sistemul imunitar – care poate distruge „invadatorii” (viruşi sau bacterii), iar anticorpii sunt consideraţii soldaţii de elită în această luptă, având misiunea de a recunoaşte inamicul ca fiind „străin”.
Rămășițiele unor virusuri vechi de milioane de ani, care au devenit o parte a genomului uman, ajută organismul să lupte împotriva cancerului, spun oamenii de știință, care vor să folosească această proprietate pentru a dezvolta vaccinuri, scrie BBC.
Un studiu realizat la Institutul Francis Crick a arătat că aceste rămășițe latente de virusuri se activează atunci când celulele canceroase încep să se înmulțească. Acest lucru ajută sistemul imunitar să localizeze și să atace tumorile.
O echipă a institutului londonez vrea să folosească această descoperire pentru a produce vaccinuri care să ajute la tratamentul cancerului sau chiar la prevenirea bolii. Cercetătorii au observat că există o corelație între rata mai bună de supraviețuire a pacienților care au cancer pulmonar și formarea de clustere de celule B în jurul tumorilor.
Rolul esenţial jucat de anticorpi
Celulele B sunt responsabile cu producerea de anticorpi și, până acum, erau cunoscute mai mult pentru rolul lor în lupta împotriva infecțiilor.
Rolul lor în cazul cancerului pulmonar a rămas mult timp un mister până când mai multe experimente în care au fost analizate mostre colectate de la pacienți au arătat că celulele B încercau să distrugă virușii reactivați de cancer din genomul uman.
„Se pare că anticorpii recunosc rămășițele a ceea ce se numesc retrovirusuri endogene”, spune profesorul Julian Downward, unul dintre cercetătorii de la Institutul Francis Crick.
Retrovirusurile pot insera o copie a instrucțiunilor lor genetice în ADN-ul gazdei infectate, iar acest material genetic este transmis mai departe urmașilor.
Studiile arată că mai mult de 8% din ADN-ul uman este format din rămășițele unor astfel de virusuri. Unele materiale genetice provenite de la virusuri s-au „infiltrat” în ADN-ul strămoșilor oamenilor în urmă cu zeci de milioane de ani și fac parte din ADN-ul pe care îl avem în comun cu alte maimuțe antropoide.
O parte din materialul genetic provenit de la virusuri a fost integrat în celule și are un rol activ în funcționarea organismului. Alte rămășițe, deși fac parte din ADN, sunt ținute sub control de organism pentru a nu se activa.
Totuși, în haosul care se instalează în celule atunci când cancerul începe să se răspândească, acest control dispare. Virusurile nu „învie” propriu-zis, însă fragmente din acestea se răspândesc în organism, ceea ce declanșează răspunsul sistemului imunitar.
„Sistemul imunitar este păcălit să creadă că tumorile canceroase sunt infectate, așa că încearcă să elimine virusul”, spune profesorul George Kassiotis, șeful departamentului de imunologie de la centrul de cercetare. Astfel, sistemul imunitar care încearcă să distrugă virusurile sfârșește prin a distruge celulele canceroase.
Virusurile latente din genomul uman ajută la lupta împotriva cancerului
George Kassiotis spune că avem de-a face cu o remarcabilă inversare de roluri, menționând că, la vremea lor, retrovirusurile „probabil că îi îmbolnăveau de cancer pe strămoșii noștri” prin felul în care invadau ADN-ul.
Studiul, publicat în revista științifică Nature şi citat de digi24.ro, descrie mecanismul natural prin care virusurile latente din genomul uman ajută la lupta împotriva cancerului. Însă cercetătorii vor să sporească acest efect prin dezvoltarea de vaccinuri care să învețe corpul cum să atace retrovirusurile endogene.
„Dacă putem face asta, atunci am putea avea nu doar vaccinuri terapeutice, dar și vaccinuri preventive”, spune profesorul Kassiotis.
„Toți avem ADN viral în genele noastre, moștenit de la strămoșii noștri, iar acest studiu fascinant subliniază rolul pe care îl joacă în cancer și cum sistemul nostru imunitar poate recunoaște și distruge celulele canceroase”, spune doctorul Claire Bromley, de la institutul Cancer Research, din Marea Britanie.
Aceasta adaugă că este nevoie de cercetări suplimentare pentru dezvoltarea unui vaccin pentru cancer, însă dovezile care s-au adunat până acum fac ca această abordare inovatoare să poată deveni realitate într-o zi.
