STUDIU. Aproape 50% din cazurile de demenţă ar putea fi prevenite

Potrivit estimărilor, numărul persoanelor care suferă de demenţă la nivel mondial aproape se va tripla până în 2050, ajungând la 153 de milioane, iar experţii au declarat că aceasta reprezintă o ameninţare în creştere rapidă pentru viitoarele sisteme de sănătate şi de asistenţă socială.

Milioane de cazuri de demenţă ar putea fi evitate acţionând asupra unor factori precum fumatul şi poluarea: acesta este mesajul unui amplu studiu care subliniază rolul crucial al prevenţiei.

Boala Alzheimer este cea mai cunoscută şi cea mai răspândită dintre aceste patologii, care degradează în general ireversibil memoria şi limbajul pacienţilor.

Doi factori de risc suplimentari

Potrivit noului studiu publicat în revista The Lancet, oamenii de ştiinţă au mai adăugat doi factori de risc suplimentari: pierderea vederii, chiar până la orbire, şi colesterolul ridicat.

Până acum se estima că 40 % din demenţe erau legate de factori de risc de natură foarte diferită: nivel scăzut de educaţie, probleme de auz, fumat, obezitate, poluarea aerului, depresie, izolare, traumatisme craniene, hipertensiune etc.

În total, „aproape jumătate din toate demenţele ar putea fi prevenite teoretic prin eliminarea celor 14 factori de risc”, estimează autorii, potrivit News.ro.

Acest accent pus pe prevenţie vine într-un context în care demenţa nu are încă un tratament medicamentos cu adevărat eficient, în ciuda deceniilor de cercetare.

Tratamente aprobate în SUA

Două tratamente anti-Alzheimer au fost aprobate în Statele Unite începând de anul trecut: lecanemamb de la Biogen şi donanemab de la Eli Lilly. Acestea acţionează prin combaterea formării plăcilor amiloide în creier, considerate a fi unul dintre principalele mecanisme ale bolii.

Dar efectele lor rămân modeste în comparaţie cu efectele secundare grave şi costul ridicat. Prin urmare, spre deosebire de autorităţile sanitare americane, Uniunea Europeană a refuzat săptămâna trecută să autorizeze lecanemab, cazul donanemab fiind încă în aşteptare.

În timp ce unii cercetători speră că lecanemab şi donanemab vor deschide calea către tratamente mai eficiente, alţii preferă să se concentreze pe prevenţie, mai degrabă decât pe speranţe terapeutice care sunt încă greu de realizat.

Combaterea factorilor de risc „ar fi mult mai rentabilă decât dezvoltarea unor tratamente de ultimă oră care s-au dovedit dezamăgitoare până în prezent”, afirmă neurologul Masud Husain într-o reacţie la Science Media Center (SMC) din Regatul Unit. Cercetarea a fost primită favorabil de către neurologi, pentru care importanţa prevenţiei este greu de contestat.