Studii preliminare. Cum este bine să se facă colectarea pentru detectarea variantei Omicron

Studii preliminare. Cum este bine să se facă colectarea pentru detectarea variantei Omicron a fost una din temele unor studii de specialitate, aflate încă în stare evaloare științifică.

La începutul pandemiei, experții în sănătate căutau să afle cum pot fi descoperite noi focare ale Covid-19, folosind instrumentul considerat cel mai bun: testul. CDC recomanda atunci ca acestea să fie făcute în trei moduri, pentru fiecare persoană: din partea din spate a gâtului (oral-faringian), din nas (nazofaringian) și din spută. Ulterior, CDC a anunțat o schimbare: rămâne valabil doar testul nazofaringian, potrivit Medpagetoday.

Studii preliminare pentru determinarea zonei din care se face colectarea pentru depistarea corectă a virusului

După doi ani, oamenii de știință continuă să se întrebe dacă testele nazale sunt, într-adevăr, cea mai bună modalitate de a detecta varianta Omicron cât mai rapid și precis.

Ce se știe până acum

Două studii preliminare, care nu au fost încă evaluate științific, efectuate pe eșantioane de dimensiuni mici, au analizat testarea salivei și apoi testarea nazală. Astfel, au fost comparat testele rapide antigen nazofaringian, cu testele PCR din salivă. Printre cele 30 de persoane cu infecții active cu Omicron testate zilnic cu testul antigen nazal dar și cu un test PCR din salivă, primul nu a detectat infecții pozitive decât la aproximativ o zi după un test PCR

Încărcătura virală din salivă a atins vârful la un subgrup de cinci pacienți în primele 1-2 zile – înainte ca testele rapide antigen nazale să arate un test pozitiv.

Un alt studiu recent al cercetătorilor din Africa de Sud a sugerat, pe baza a 67 de cazuri Omicron și Delta, că testele de salivă pentru Omicron, ieșite pozitiv, au fost mai fiabile decât cele nazale.

Este complet față de varianta Delta, unde rezultatele testului nazal au fost mai precise decât cele PCR din salivă. Omicron are, se pare, mai multă încărcătură virală în gură, decât în ​​nas, în comparație cu Delta.

Dar acestea sunt date preliminare, a avertizat Benjamin Oever, microbiolog la Grossman School of Medicine. Și nu arată o diferență dramatică, susține el.

Dacă urmărim datele din studiu, „pentru Omicron, există aceeași cantitate în salivă ca și în testul nazal”, afirmă acesta.

De ce ar fi Omicron diferit

Omicron, au sugerat o serie de studii de până acum, funcționează într-un mod foarte diferit de Delta: infectează tractul respirator superior, dar poate afecta mai puțin plămânii. Daniel Rhoads, microbiolog la Clinica Cleveland, a spus că, din această cauză, „ar fi logic ca poate cea mai mare încărcătură de virus să se afle într-o zonă anatomică ușor diferită față de variantele anterioare”, dar că sunt necesare mai multe studii.