Stresul declanșator al depresiei și bolilor cardiovasculare

Autor: Emila Vasiliu

Stresul este un ingredient omniprezent în viața noastră cotidiană.

Stresul generează depresia. Fiecare dintre noi are propriul stil de a acționa la factorii agresivi din mediul înconjurător. Este demonstrat clinic că stresul determină modificări mai ales la nivel cerebral, modificări de lungă durată, care predispun la apariția tulburărilor psihice: depresia, anxietatea, de multe ori patologii care, pe acest fond de vulnerabilitate, se declanșează foarte ușor. De asemenea, stresul poate să declanșeze și anumite patologii preexistente. Și aici vorbim de patologii din sfera psihică, dar și de patologii organice.
Cercetările efectuate au arătat că pacienții care au avut un infarct miocardic și care după acest infarct dezvoltă o depresie, au risc mult mai mare de a face al doilea infarct și de a evolua defavorabil față de pacienții care au avut infarct și nu au dezvoltat ulterior o depresie. De asemenea, depresia scade imunitatea. Depresia este un factor care poate să declanșeze o recidivă a unei boli oncologice, sau a altor boli care țin de imunitate. Din acest motiv este foarte bine să recunoaștem primele semne ale slăbirii organismului în ceea ce privește rezistența la stress.

Primele semne ale stresului sunt, de exemplu, insomnia, scăderea capacității de concentrare și de memorare.

Pacienții se plâng că nu mai pot să funcționeze ca înainte, de fapt nu mai au același randament în activitățile de zi cu zi. Unii pacienți se autotratează sperând să depăşească momentul acesta “prin voință“ – cum spun ei, și care își epuizează în acest fel toate resursele până ajung în stadii foarte avansate. Sunt și pacienți care recurg la consumul de alcool sau fumează pentru a-și calma aceste stări. Alții iau tratamente la recomandarea vecinilor sau a apropiaților, ceea ce este o mare greşeală. Aici este cazul să vorbim și despre teama de psihiatru, despre mitul că tratamentul psihotrop ar fi nociv.

Trebuie demistificat mitul potrivit căruia stresul ar fi ceva minor.

Persoanele care se apropie de pragul critic trebuie să se adreseze specialistului. Unii găsesc o modalitate de a face față prin negarea stresului, aşteptând ca mâine să fie mai bine decât azi. Persoanele care simt că se apropie de acest prag trebuie să se adreseze psihiatrului. Tratamentele, mai ales cele moderne, se iau pe o durată definită, în funcție de factorii de stres cu care se confruntă persoana. Există acum foarte multe medicamente care se pot administra în siguranța, fără risc de dependență sau de supradoză.
Pe lângă tratamentul medicamentos, pentru combaterea stresului este recomandată psihoterapia, care este de mare ajutor pentru cei aflați în suferința. Sunt metode de a te învăța cum să faci față stresului, care se predau pacientului astfel încât acesta să reușească să își controleze modul de a gândi în situații stresante. Cu acest nou bagaj de cunoștințe el nu se va mai panica, va capăta controlul propriei persoane și va învăţa să facă față cu brio situațiilor respective.si Bolilor