Stresul care ucide: Legătura cu motivul morții lui Gabriel Cotabiță. Risc pentru o categorie de oameni

Stresul care ucide: Are legătura cu motivul morții regretatului cântăreț Gabriel Cotabiță. Risc pmajor pentru vârsta mijlocie, potrivit experților din domeniul medical.

Niciodată nu este prea târziu să ne protejăm de riscul unui accident vascular cerebral. Potrivit medicilor, reducerea stresului este un pas esențial în acest sens. AVC a fost și cauza decesului cântărețului Gabriel Cotabiță, care s-a stins la 69 de ani.

Amintim că artistul a murit sâmbătă, 23 noiembrie 2024, la Spitalul Universitar din Capitală, unde fusese internat în comă după un accident vascular cerebral.

Încă din 2021, artistul a mărturisit că avea problemele grave de sănătate. A avut episoade medicale dificile, precum un stop cardio-respirator în 2015, care l-a lăsat cu sechele și l-a obligat să își reducă ritmul profesional. Chiar dacă starea lui de sănătate era precară, Cotabiță a continuat să cânte.

Ce presupune și cum recunoaștem un AVC

Identificarea rapidă a simptomelor – cum ar fi amorțeala, slăbiciunea bruscă a feței, brațelor sau picioarelor, dificultatea de vorbire sau pierderea echilibrului, poate salva vieți dacă sunt observate la timp și NU ignorate.

Mai mult, adoptarea unui stil de viață sănătos, gestionarea stresului și accesul prompt la îngrijiri medicale sunt esențiale pentru prevenirea și tratamentul eficient al AVC-urilor.

Statistici AVC

În România, accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Este una dintre principalele cauze de deces și dizabilitate, cu 68.000 de cazuri anual. Factori precum hipertensiunea, colesterolul ridicat, obezitatea și stilul de viață nesănătos sunt printre cauzele principale ale acestei epidemii.

În plus, majoritatea pacienților ajung la spital în stadii avansate ale accidentelor vasculare cerebrale, iar tratamentele eficiente pot fi implementate doar dacă AVC-ul este diagnosticat rapid.

Din nefericire, potrivit sursei, în spitalele din România nu există servicii de gardă pentru intervențiile care ar putea salva viața pacienților cu AVC. Numărul intervențiilor efectuate în țară este mult mai mic decât cel recomandat de standardele europene.

În 2022, s-au înregistrat 46 de centre unde se poate efectua tromboliza, dar doar cinci dintre ele erau dotate pentru trombectomii. În 2024, numărul centrelor care oferă trombectomii a crescut la zece, însă nu toate funcționează la capacitate maximă din cauza lipsei de personal sau a resurselor financiare.

Prevenirea și tratamentul AVC-urilor

În 2023, oficialii Ministerului Sănătății au anunțat că România face parte din inițiativa internațională „Stroke Action Plan for Europe” (SAP-E), care urmărește implementarea unor politici pentru prevenirea și tratamentul AVC-urilor, inclusiv în unități specializate. Aceste măsuri au ca scop reducerea numărului de cazuri și creșterea șanselor de recuperare a pacienților, potrivit Adevărul.