Strategia naţională de sănătate 2023-2030, pusă în dezbatere publică. Ce prevede actul normativ

România are una dintre cele mai mari rate de mortalitate evitabilă dintre țările UE, decese care ar putea fi prevenite atât prin îngrijiri de bună calitate, cât și prin intervenții de sănătate publică. La fel ca și în restul țărilor UE, în România, bolile cardiovasculare sunt principala cauză a mortalității evitabile.

În acest context, Ministerul Sănătăţii vrea să îmnubătăţească accesul românilor la servicii medicale de calitate şi a pus în dezbatere publică proiectul de hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei naţionale de sănătate 2023 – 2030, dar şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia.

„Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile specifice domeniului lor de activitate prevăzute în Planul de acţiuni.

Finanţarea măsurilor prevăzute în Planul de acţiuni se asigură din bugetul aprobat fiecărei instituţii sau autorităţi publice responsabilă pentru implementare, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie”, prevede proiectul.

Prin această strategie se urmăreşte dezvoltarea unui sistem naţional de sănătate publică sustenabil, rezilient şi performant, potrivit sursei citate de Agerpres.

Atenţie specială pentru populaţiile vulnerabile şi la risc

„Conform strategiei propuse, se vor dezvolta serviciile de sănătate integrate la nivelul comunităţilor astfel încât sănătatea să poată fi abordată în mod comprehensiv pe mai mulţi determinanţi: sanitari, educaţionali şi sociali.

O atenţie specială va fi acordată populaţiilor vulnerabile şi la risc (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc), precum şi populaţiei rroma, acolo unde aceasta există. Aceste servicii vor fi dezvoltate de către autorităţile locale cu sprijin financiar, logistic şi informaţional de la nivel central.

Viziunea pe termen mediu şi lung este ca aceste centre de medicină comunitară integrate să constituie un model de practică sustenabilă şi generalizată în comunităţile din România”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Proiectul prevede ca asistenţa medicală primară să poată prelua „baza piramidei” serviciilor medicale. Trebuie asigurat un cadru predictibil de dezvoltare în care să se asigure formarea resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea sustenabilităţii financiare şi operaţionale a cabinetelor de medicină de familie, se explică în document.

Cum se va face evaluarea asistenţei medicale primare

„Nevoia de dezvoltare a asistenţei primare rămâne pregnantă, fiind necesară integrarea cu asistenţa medicală comunitară şi asigurarea unui standard de calitate şi performanţă naţional. În acest scop, se va dezvolta un cadru de evaluare a performanţei la nivel naţional, care va constitui mecanismul de referinţă a monitorizării evoluţiei medicinei primare.

Sistemul de medicină primară trebuie să se debirocratizeze, asigurând serviciile medicale de diagnostic, evaluare, tratament şi monitorizare a pacientului. În acest fel, medicina primară va funcţiona prin sistemul de retenţie a pacientului la nivelul îngrijirilor primare, oferind servicii medicale adaptate competenţelor medicului de familie şi nu prin sistemul de gatekeeper.

Astfel, se prevede coordonarea şi integrarea crescută a medicinei primare în sistemul de sănătate (ambulator, explorări, spitalizare, recuperare), ceea ce ar conduce la scăderea internărilor evitabile, a risipei de resurse financiare şi va creşte satisfacţia pacientului faţă de medicul de familie”, se mai explică în nota de fundamentare.

Autorităţile din sănătate – CNAS, Ministerul Sănătăţii, INSP, Direcţiile de sănătate publică, dar şi alte autorităţi cu impact – Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – îşi vor armoniza sistemele digitale şi le vor integra cu cele sociale, astfel încât, la nivel de cabinet, medicul şi pacientul să aibă un singur punct de intrare şi raportare a datelor.

În acest sens, strategia prevede că stimulentele pentru calitatea îngrijirilor şi performanţa lor vor fi integrate în modalitatea de plată a serviciilor şi monitorizate prin sistemele de raportare digitală existente şi dezvoltate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de către Ministerul Sănătăţii.

Strategii pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale în afara orelor de program

Planul de acţiuni aferent strategiei vizează pilotarea furnizării serviciilor de asistenţă medicală primară prin asigurarea continuităţii acordării serviciilor în afara orelor de program, în cadrul unei structuri de urgenţă dedicate în incinta sau imediata apropiere a UPU/CPU, coordonată de medicii de familie şi cu permanenţa asigurată de medicii de familie din teritoriul administrativ teritorial acoperit.

În vederea creşterii accesului la servicii preventive de sănătate orală, una dintre măsurile propuse reprezintă pilotarea unui pachet de servicii preventive de sănătate orală pentru populaţia adultă, finanţat preponderent din asigurări voluntare de sănătate.