Știai că inima nu doare? Cele mai fascinante lucruri despre acest organ. Cum o menții sănătoasă?

Inima este un organ vital, fiind responsabilă pentru alimentarea cu sânge a întregului organism. Dacă aceasta nu funcționează în mod corespunzător se pot dezolta o multitudine de afecțiuni și manifestări care pot pune viața în pericol.

Astfel, este important să știi cât mai multe despre inima ta. Cum să o îngrijești și să îi menții sănătatea, ce factori o pot pune în pericol și cum să reduci riscurile.

Când vine vorba despre sănătatea inimii, stilul de viață joacă un rol foarte important. Alimentația, odihna și exercițiile fizice sunt elemente care susțin sănătatea acestui organ sau, dimpotrivă, o pot afecta.

Cele mai fascinante lucruri despre inima ta

Dr. Vasi Rădulescu, renumit medic român, dezvăluie câteva informații și curiozități despre acest organ vital.

„1. Inima nu doare. Nu are receptori propriu-ziși de durere. Durerea se resimte la periferia corpului și se numește angor (niciodată mai jos de ombilic; dacă e durere în partea inferioară, nu e angină).

2. Cea mai bună frecvență cardiacă este între 55 și 65 de bătăi pe minut. Atunci există cel mai bun raport performanță-consum de oxigen.

3. Perfuzia în arterele inimii (numite coronare) se face în diastolă (pauza dintre două contracții, denumite sistole).

4. Există un „creier” în inimă, unde niște celule emit spontan impulsuri electrice. Ele formează nodul sinusal și dictează întreaga activitate a cordului.

5. Electrocardiograma înregistrează la suprafața corpului activitatea electrică a inimii. Este încă deosebit de utilă în depistarea unor boli, monitorizare, screening.

6. Frecvența cardiacă nu e bătută în cuie, ci dinamică. Ea crește la efort, emoții, situații stressante, respectiv scade în calm, repaus, somn.

7. În timpul somnului se instalează o bradicardie fiziologică. Frecvența poate scădea la 40-50 bpm.

8. 200 de oameni pot descrie 200 de simptome și toate pot fi angor (angină). Durere, disconfort, gheară, înțepături în piept, brațe, mâini, gât, mandibulă, dinți, spate, abdomen (nu mai jos de ombilic) – toate pot fi angor.

9. Sângele nu curge continuu prin artere cu aceeași viteză; curgerea e mai degrabă laminară, dictată și de sistolele cordului.

10. Inima nu generează iubirea. Nu secretă nicio substanță care să aibă legătură cu acest cocktail de sentimente. Creierul se ocupă de asta. Dar inima se modifică în iubire și poate suferi în lipsa ei.

11. Funcția principală este de pompă, dar mai există și funcție hormonală (anumite peptide care pot face dilatație și stimula diureza).

12. Curgerea sângelui prin inimă este bine calculată, într-o singură direcție. Patru aparate valvulare complexe fac asta.

13. Inima nu este așezată în partea stângă, ci pe centrul toracelui. Apexul (vârful) bombează către stânga.

14. Inima la adult are aproximativ mărimea pumnului drept.

15. Există un sindrom al inimii frânte (broken heart syndrome sau tako tsubo) care apare mai des la femeile trecute prin suferințe mari (iubire, pierderi umane). Vârful inimii se balonizează. Este de regulă reversibil.

16. Inima se poate mări compensator la sportivii de performanță. De regulă scade și frecvența, pentru că volumul de sânge expulzat este crescut.

17. Inima stă sub control nervos simpatic și parasimpatic. Aceste sisteme controlează dinamic frecvența, printre alți parametri.

18. Cordul transplantat nu mai are control direct nervos și de regulă frecvența nu mai oscilează mult.

19. Palpitațiile reprezintă conștientizarea bătăilor inimii. În mod normal, activitatea cardiacă nu este simțită.

20. Inima se menține sănătoasă prin evitarea fumatului, sedentarismului, corecția obezității, menținerea unui status psihic echilibrat, o alimentație în care doza fiecărui componentă să fie aleasă cu bun simț, mișcare, odihnă suficientă.

21. Inima începe să bată când embrionul are vârsta de patru săptămâni. Este primul organ funcțional al omului.

22. Mugurele embrionar din care apare inima este la început lipit de cel din care se dezvoltă creierul, ambele fiind plasate în extremitatea cefalică (cap)”, scrie Dr. Vasi Rădulescu pe o rețea de socializare.