Steatoza hepatică: Vitamine, alimente și băuturi care împiedică acumularea grăsimii în ficat

Vitamine și regim pentru ficat gras. Stilul de viață și schimbarea alimentație sunt, în prezent, cele mai eficiente opțiuni de tratament pentru boala ficatului gras non-alcoolic.

Boala ficatului gras sau steatoza hepatică este o afecțiune care determină acumularea de grăsimi în ficat în timp. Există două tipuri de steatoză hepatică: alcoolică și non-alcoolică. Boala ficatului gras alcoolică este cauzată de consumul de alcool. Boala ficatului gras non- alcoolic nu este legată de consumul de alcool.

Pierderea în greutate, mișcarea, reducerea consumului zahărului, adoptarea unei diete mai sănătoase (așa cum este dieta mediteraneană) și consumul de cafea sunt câteva dintre modalitățile care pot ajuta la îmbunătățirea simptomelor asociate steatozei hepatice.

Pe lângă aceste schimbări importante, puteți apela și la suplimente de vitamine și la remediile naturiste. Nu însă înainte de a cere sfatul medicului.

Vitamine pentru ficat gras. Vitamina E

Vitamina E este un antioxidant care poate reduce inflamația cauzată de boala ficatului gras non-alcoolic. Potrivit unei analize a mai multor studii, din 2018, este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege cine poate beneficia de acest tratament și cum.

În ghidul din 2017, Asociația Americană pentru Studiul Bolilor Hepatice recomandă o doză zilnică de 800 de unități internaționale de vitamina E pe zi pentru persoanele cu boala ficatului gras non-alcoolic care nu au diabet și care sunt diagnosticați cu o formă avansată de boală.

Există riscuri asociate acestui tratament. Discutați cu medicul dumneavoastră pentru a afla dacă vitamina E este potrivită pentru dvs. și dacă ar putea ajuta în tratarea steatozei hepatice.

Supimente cu omega-3

Unele tipuri de grăsimi pot fi benefice pentru sănătatea dumneavoastră. Acizii grași omega-3 sunt grăsimi polinesaturate care se găsesc în alimente precum peștele gras și unele nuci și semințe. Se știe că au beneficii pentru sănătatea inimii și sunt recomandate persoanelor cu boala ficatului gras.

O analiză a a mai multor studii, din 2016 sugerează că administrarea unui supliment omega-3 poate reduce grăsimile din ficat și poate îmbunătăți nivelul colesterolului.

În revizuire, dozele zilnice de omega-3 au variat de la 830 la 9.000 de miligrame. Discutați cu medicul dumneavoastră despre cât trebuie să luați.

Plante

Mai multe studii revizuite în 2018 au scos la iveală că anumite plante, suplimente și condimente au fost utilizate ca tratamente alternative pentru ficatul gras. Compușii dovediți că au efecte pozitive asupra sănătății ficatului includ curcuma, ciulinul de lapte, resveratrolul și ceaiul verde.

Rețineți că și plantele pot avea efecte secundare. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a lua orice plantă sau supliment.

Regim penru ficat gras

Studiile au arătat că cei care consumă cafea și au steatoză heptică, au mai puține leziuni hepatice decât cei care nu consumă această băutură cu cofeină. Cofeina pare să scadă cantitatea de enzime hepatice anormale în cazul persoanelor cu risc de boli hepatice.

Legumele cu frunze verzi previn acumularea depozitelor de grăsime

S-a demonstrat că broccoli ajută la prevenirea acumulării de grăsime în ficat, la șoareci. Și alte verdețuri cum ar fi spanacul, varza de Bruxelles și kale, pot ajuta, de asemenea, la pierderea generală în greutate.

Consumă ceai verde pentru o absorbție mai mică a grăsimilor
Datele susțin că ceaiul verde poate ajuta lascăderea absorbției grăsimilor, dar rezultatele nu sunt încă concludente. Cercetătorii studiază dacă ceaiul verde poate reduce depozitarea grăsimilor în ficat și poate îmbunătăți funcția ficatului. Dar ceaiul verde are și multe beneficii, inlusiv scăderea colesterolului.

Ce să eviți

• Alcoolul – este o cauză majoră a bolilor hepatice;
• Zahăr adăugat. Stați departe de alimentele dulci, cum ar fi bomboanele, fursecurile, băuturile răcoritoare și sucurile de fructe. Glicemia ridicată crește cantitatea de grăsime din ficat;
• Mâncărurile prajite. Acestea sunt bogate în grăsimi și calorii;
• Sare. Consumul crescur de sare, contibuie la retenția de aă-pă. Limitați sodiul la mai puțin de 1.500 de miligrame pe zi;
• Pâine albă, orez și paste. Pot crește glicemia mai mult decât cerealele integrale din cauza lipsei de fibre;
• Carne rosie deoarece are un conținut ridicat de grăsimi saturate.