Stațiunea din județul Timiș care datorită apelor sale figurează în marile enciclopedii ale lumii, revine în atenția turiștilor

Principala statiune a judetului Timis, care datorită apelor sale figurează în marile enciclopedii ale lumii, precum aceea a savanților italieni M. Messini si C.G. Lollo “Aque minerali del mondo” sau “Precis d`hydrologie” a omului de știință francez A. Morette, s-a impus pe plan national și în străinătate.

Staţiunea este situată în judeţul Timiş, în Depresiunea Buziaşului, în partea de sud-vest a ţării, în Câmpia Banatului, pe cursul inferior al Pârâului Valea Salciei, la o distanţă de 25 km de oraşul Lugoj, şi la o distanţă de 34 km de oraşul Timişoara.

Unul dintre cei mai importanti factori terapeutici naturali ai statiunii Buziaş îl reprezintă varietatea de ape minerale utilizate pentru cura externa – ape carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, hipotone, cu un grad de mineralizare de pâna la 6,6 g/l. Acestora li se adaugă mofeta şi bioclimatul sedativ.

Stațiunea Buzeiaș: atestată de marile enciclopedii ale lumii

Apele minerale de la Buziaş au fost folosite de către daco-romani. Localitatea Buziaş este atestată documentar din anul 1369.

Staţiunea Buziaş situată la o altitudine medie de 128 m este atestată ca staţiune balneară din anul 1819.

Arheologul Liviu Mărghitan susţine că Buziaşul şi Băile Herculane:

“au fost căutate în antichitatea daco-romană pentru condiţiile lor speciale, curative … Resturile de clădiri, părţi din conducte de apă, monumente de piatră, ţigle şi monede, semnalate aici încă din secolul precedent, lasă să se întrevadă existenţa unei staţiuni de tratament din secolul al XIII – lea e.n.”.

Redescoperirea zăcământului hidromineral (apa minerală şi dioxidul de carbon) s-a produs între anii 1796 – 1805 având un rol deosebit de important în evoluţia aşezării întrucât în 1811 s-a deschis primul sezon balnear organizat, totodată înfiintându-se Staţiunea Balneară.

Valoarea terapeutică a apelor minerale a devenit cunoscută în scurt timp atât în Ungaria cât şi în ţările vecine, Buziaşul fiind “locul cel pentru izvoarele cele tămăduitoare şi într-alte stăpâniri cunoscute şi unde oamenii din locuri însămnate şi îndepărtate se adună”.

Buziaşul, în 1819, este declarat localitate balneară. Tratamentul se va realiza până la sfârşitul secolului XIX prin cură internă, consumul apei minerale fiind de bază (se tratau anemii, afecţiuni ale aparatului urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale căilor respiratorii, boli ginecologice, boli de nervi etc.).

Terapia balneară s-a fundamentat de medici din anii 1838”.

Buziaş a fost între 22-26 august 1886 gazda Congresului al XIII-lea al medicilor şi naturaliştilor din Ungaria şi Transilvania cu participarea unor specialişti din Asia şi Europa.

Stațiune în paragină, salvată cu bani europeni

Cândva o perlă a turismului românesc, până nu de mult o paragină uitată de autorități, dar salvată cu ajutorul fondurilor europene.

Sorin Munteanu, primar Buziaş: „Turismul important pe care îl avem este cel pentru sănătate, turismul de sănătate, staţiunea Buziaş fiind o staţiune de interes naţional, recunoscută prin apele minerale carbogazoase pentru boli cardiovasculare. Practic tot ce vedem în jurul nostru, toate clădirile din jurul nostru sunt ruine.

Pentru că la nivel naţional nu a existat, şi o spun cu toată convingerea, nu a existat un interes pentru ceea ce a însemnat dezvoltarea turismului în România. Este problema Legii Retrocedării. Nerezolvând această problemă, trenând atâţia ani, am rămas cu aceste clădiri care au fost în procese, s-au aflat în procese continue şi în găsirea, să spunem, a proprietarilor”, a declarat primarul pentru EVZ.

De fapt, cu bani europeni a început deja marea schimbare la față a Buziaşului. Pentru parcul dendrologic din inima staţiunii, întins pe 24 de hectare, s-au atras 5 milioane de euro. S-au refăcut aleile, s-a introdus un sistem performant de iluminat. E gata în proporţie de 80%.

Sorin Munteanu: „Când statul eşuează, banii europeni salvează, cel puţin aici…Numai banii europeni, pentru că altfel nu ne-am fi descurcat şi vorbim, ca bani, de peste 20 de milioane de euro. Şansa Buziaşului este să finalizăm aceste proiecte pe care le avem deja în derulare. Am început, să spun aşa, pas cu pas să recuperăm din patrimoniul localităţii clădirile pe care le considerăm importante. Şi aici mă refer la Baia 2, la fostul Cazino, pentru care suntem în tratative şi ne-am depus dreptul de preempţiune şi chiar asupra ştrandului”.

Afecțiunile ce pot fi tratate în stațiunea Buziaș

• Afecţiuni cardiovasculare, stări dupa infarct, în stadiul de postconvalescenţă, cardiopatie ischemica, insuficienţă mitrală si aortica compensata, hipertensiune arteriala, arteriopatii periferice prin ateroscleroza, varice ;
• Afecţiuni reumatismale degenerative spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroze, poliartroze ;
• Afecţiuni reumatismale abarticulare tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala ;
• Afecţiuni postraumatice redori articulare postraumatice, stari dupa operatii pe muschi, oase si articulatii, stari dupa entorse, luxatii si fracturi ;
• Afecţiuni neurologice periferice si centrale pareze uşoare si sechele tardive dupa hemipareze si dupa pareze ;
• Afecţiuni asociate respiratorii, ginecologice, metabolice si de nutriţie, nevroza astenică şi boli profesionale.

Resursele de tratament

• Resurse de ape minerale, mofete, ape carbogazoase, bicarbonate, clorurate, hipotone, calcice.
• Aeroionizare – 800 – 1270 aeroioni negative / cmc aer
• Apele minerale – carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, bromoiodurate, sodice, calcice, magneziene, feruginoase, atermale si hipotone.

Sursele de apa sunt amplasate în parcul staţiunii Buzias, mineralizarea acestora fiind 5000-6000 mg/litru, dioxidul de carbon fiind de 2000-2600 mg/litru, PH-ul fiind de 6,5. Se folosesc atat in cura externa (băi cu CO 2) cat şi în cură internă

Dioxidul de carbon liber – mofete are următoarele concentraţii: gaz carbonic 95-98%, metan 0,76%, azot 0,8%, oxigen 0,2-1%.