Stațiunea balneară supranumită „Perala Câmpiei Române”, recunoscută pentru apele minerale și nămolul sapropelic de lac, atestate chiar de renumitul Petru Poni

Stațiunea balneară Amara, supranumită Perla Câmpiei Române, se află în județul Ialomița, la 8 kilometri de orașul Slobozia și la aproximativ 130 kilometri de București.

Este situată în partea de est a Câmpiei Române, în Câmpia Bărăganului, pe malul de nord-vest al lacului Amara, la 30 metri deasupra nivelului mării.

Are un climat tipic de stepă, veri calde și ierni reci, cu o temperatură medie anuală de 10,3 grade.

Stațiunea Băile Amara s-a dezvoltat în jurul lacului natural Amara, cunoscut pentru apele minerale și în special pentru nămolul sapropelic de lac, cu proprietăți terapeutice.

Lacul, în forma literei S, se întinde pe o suprafață de peste 130 de hectare și are o lungime de 4,2 kilometri, o lățime între 200 și 800 metri și o adâncime maximă de 3 metri.

Nămolul sapropelic, de culoare neagră, cu aspect unsuros, specific nămolurilor terapeutice din apele sărate, ce se găsește pe fundul Lacului Amara, este bogat în hidrosulfură de fier coloidală.

Renumit chimist și mineralog din secolul al XIX-lea, Petru Poni a studiat compoziția chimică din mai multe ape minerale ale României. Lacul Amara i-a stârnit interesul omului de știință care, în 1887, a realizat primele analize chimice ale apei lacului și a descoperit că are numeroase substanţe chimice benefice pentru organismul uman.

Acesta a notat: „Apa este incoloră, opalescentă, gust foarte sărat, amar totodată, miros slab de hidrogen sulfurat”.

Istoria stațiunii balneare Amara

„Era o vreme când locuitorii satelor din jur furau câte o zi-două din treburile câmpului și veneau să-și bucure oasele în apele Amarei. Să se facă sănătoși. A fost primul certificat de calitate al apei lacului, al izvorului de apă minerală și al nămolului sapropelic”, scria într-o prezentare a stațiunii făcută în ghidul Stațiunile de odihnă și tratament balnear, din 1982, potrivit BalneoMedica.

Denumirea stațiunii vine de fapt de la cea a lacului – bogată în sulfați, apa din lac are gust amar.

Prima mențiune documentară a lacului. Într-un ghid al stațiunilor balneare și climatice, din 1967, Costin Ștefănescu nota că „lacul este cunoscut din epoca neolitică”, ceea ce înseamnă între anii 3500 – 2800 a.e.n..

Totuși, lacul a fost menționat prima dată într-un document din prima jumătate a secolului al XVII-lea, în vremea domniei lui Matei Basarab. Domnitor al Țării Românești între 1632 – 1654, Matei Basarab a reconstruit mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia și „a înzestrat-o cu numeroase sate și moșii, multe dintre acestea aflate în jurului lacului”.

Primele analize chimice. În lucrarea Enciclopedie de balneoclimatologie a Romaniei, Elena Berlescu menționa că, în anul 1887, Petru Poni, chimist și mineralog, a realizat primele analize chimice ale apei lacului.

După cinci ani, autoritățile locale au înființat un serviciu al băilor care adminitra instalațiile de băi calde. Într-un document al vremii, se nota un bilanț al unei cure dintr-un sezon, așa cum a prezentat Elena Berlescu: „452 de bolnavi și 3200 de băi”.

Amara, azi: tratamente și terapii spa. În prezent, stațiunea are numeroase hoteluri de diferite categorii de clasificare, unele cu bază de tratament și centre spa. Pe lângă clasicele și binefăcătoarele tratamente cu apa și nămolul lacului, turiștii pot beneficia de saună, jacuzzi, servicii de masaj și multe alte terapii menite să le aducă armonie, energie, starea de bine

Afecțiunile ce pot fi tratate în stațiunea balneară Amara

Apa lacului Amara, cu un conținut bogat de sulfat, de clorură de sodiu și de magneziu, și nămolul sapropelic din acest lac sunt cunoscute pentru proprietățile terapeutic, motiv pentru care se folosesc în bazele de tratament din stațiunea Amara.

Stațiunea balneară Amara este recunoscută în special pentru tratamentul afecțiunilor reumatismale:

• degenerative: spondiloză cervicală, dorsală și lombară; artroze; poliartroze.
• inflamatorii: stări algice articulare după reumatism articular acut sau după infecții de focar; spondilită anchilozantă.
• abarticulare: tendinoze; tendomioze; tendoperiostoze; periartrită scapulohumeralå.

Pe lângă acestea, la Amara se mai pot trata:

• Afecțiuni posttraumatice: stări post-operatorii pe articulații; redorii articulare posttraumatice; recuperare după operații pe mușchi, articulații, oase, entorse și luxații, recuperare după imobilizare în aparat gipsat.
• Afecțiuni neurologice periferice: pareze; paralizii posttraumatice ale membrelor; polineuropatii; sechele după poliomielită.
• Afecțiuni ginecologice: sterilitate secundară; insuficiență ovariană; metroanexită cronică.
• Boli asociate: afecțiuni dermatologice; boli profesionale; boli endocrine.

Contraindicațiile medicale pentru tratamente în stațiunea Amara includ: afecțiuni cardiovasculare, nevroze, astm, boli contragioase, boala Basedow.

Înainte de a urma un tratament în stațiunea Amara, este necesar să fie consultat un medic specialist în balneologie și să se respecte recomandările acestuia, potrivit sursei mai sus citate.