Geta Roman
Salvatoarele antibiotice se pot întoarce împotriva celor ce le folosesc în exces. Din cauza unor reguli aberante, chiar copiii pot fi victime
Problemele apar din cauza unor obișnuințe încetățenite fără a avea o bază medicală sau legală: la fiecare început de an școlar sau după vacanțe, părinților li se cere, pentru a le fi primiți copiii în grădinițe și unele școli, să aducă rezultatele unor analize precum exudat nazal, faringian, examen coproparazitologic, care trebuie să fie „negative”.
„Aceste analize sunt inutile pentru eliberarea avizului epidemiologic și, mai grav, deschid poarta pentru abuz de antibiotice. Trebuie să tratăm copii cu manifestări de boală și nu rezultatele unor analize. Dacă unui copil îi iese stafilococ auriu, meningococ sau pneumococ s-ar putea găsi cineva care să prescrie un antibiotic care să distrugă ceea ce nu trebuie distrus”, atenționează conf. dr. Gabriel Popescu, medic specialist boli infecțioase la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” și președintele subcomisiei din Ministerul Sănătății pentru limitarea rezistenței microbiene.
Două miliarde de oamenicu stafilococ auriu
Statisticile arată că până la o treime din populația lumii are stafilococ auriu pe tegumente sau în fosele nazale, adică peste două miliarde de oameni. „În plus, nici giardia nu trebuie tratată dacă nu dă manifestări (scaune modificate, dureri abdominale)”, adaugă medicul.
Toate aceste abuzuri se întâmplă în condițiile în care Direcțiile de Sănătate Publică cer doar un aviz epidemiologic și o adeverință medicală la început de an școlar, fără legătură cu ce li se cere părinților.
”Nu se justifică să cauți la copii sănătoși germeni care nu au nicio relevanță. Analize precum exudat nazal și faringian deschid calea către abuz de antibiotice”, spune conf. dr. Gabriel Popescu, medic specialist boli infecțioase
Cale liberă germenilor agresivi
Mai concret, testele despre care se discută nu sunt solicitate în mod expres prin niciun document oficial sau act normativ. De altfel, ele nu au valoare epidemiologică, adică nu pot fi interpretate astfel încât să dea indicații asupra „pericolului real” la care sunt expuși ceilalți membri ai comunității școlare în care intră respectivul copil.
„Chiar facând un exercițiu de imaginație la limită: dacă toți copiii dintr-o grupă de grădiniță ar fi perfect sterilizați după cure cu antibiotic, aceștia se duc acasă, se joacă cu alți copii, interacționează și se vor recoloniza cu aceeași microbi a doua, a treia zi. Apoi, din cauza antibioticelor se distruge flora normală și se deschide calea altor germeni agresivi sau din flora normală selectezi germeni cu probleme de rezistență. Nu se justifică să cauți la copii sănătoși germeni care nu au nicio relevanță”, atenționază medicul specialist în boli infecțioase.
Cum se procedează în țările civilizate
În țările occidentale, tot ce se cere la intrarea în colectivitate a copiilor este un examen clinic corect făcut. Mai concret, copilului i se verifică auzul, vederea, indicele de masă corporală, vaccinările, starea dentiției și dezvoltarea psihică. „Nu se cere rezultatul exudatului nazo-faringian sau examen coproparazitologic”, adaugă medicul specialist. Motivele sunt simple: atâta vreme cât meningococul dă o meningită la mii de copii care-l poartă în nas, nu poți să decontaminezi zeci de mii de copii ca să eviți un caz de meningită. La fel și cu pneumococul, câtă vreme e la nivel nazal sau faringian nu reprezintă o problemă, aceasta apare când coboară în plămâni sau ajunge în sânge, mai explică specialistul.
O modă care „abuzează” fondul de asigurări de sănătate
Excesul de antibiotice duce la selectarea celor mai rezistenți germeni, fiind distruși cei care nu pun probleme și cu care trăim „în pace”. Se deschide astfel calea pentru germeni mult mai agresivi.
În plus, costurile cu aceste investigații nu sunt nici ele de neglijat. „Atât testele, cât și antibioterapia care urmărește combaterea unor germeni ce nu ar trebui combătuți pentru că ei există în mod normal în organism, fără să determine manifestari clinice, cresc în mod nejustificat costurile în sistemul sanitar. Deși laboratoarele private practică reduceri de peste 50%, costurile sunt susținute de către CNAS, fără a se specifica, însă, de ce aceste analize sunt «necesare». De asemenea, nici laboratoarele, nici autoritățile nu iau în calcul efectele nocive ale administrării nejustificate de antibiotice”, conchide expertul în boli infecțioase Gabriel Popescu.
