Splina doare? Care sunt simptomelor splenomegaliei și a altor boli de splină

Durerea de splină. Splina se află în abdomen sub coaste în stânga, are în jur de 11cm (ax lung evaluat la ecografie), iar greutatea normală a splinei umane este de cca 150g. 

Rolurile splinei sunt urmatoarele:

• Splina contribuie la reglarea numarului celulelor sangelui pe care il filtreaza, retinand unele elemente straine (microbi, paraziti, cheaguri) sau globulele rosii imbatranite sau deteriorate. De aceea splina se imbolnaveste si se poate mari in bolile de sange, infectii sau boli parazitare. Sangele ajunge la splina din intreg sistemul digestiv, iar de la splina merge in mare parte in ficat, de aceea cele doua organe se imbolnavesc impreuna frecvent, iar splina se mareste in ciroza hepatica
• Splina contribuie la apararea imuna a organismului. De aceea splina se mareste in bolile autoimune
• Splina stocheaza sangele si il pompeaza in vasele de sange la efort (de aceea apare durerea de efort in zona splinei)

”Destul de frecvent unii pacienti se plang de dureri in zona splinei, si se tem ca au splina marita. Marirea splinei este rar intalnita in practica medicala curenta. În afara cirozei, vad doar 1-2 cazuri de splenomegalie anual, deci nu foarte des,” explică dr. Alecse Valerian Dițoiu, medic gastroenterolog-hepatolog.

Care sunt bolile care pot sa apara la splina?

Atunci cand este bolnava splina se poate mari (de obicei asa se intampla) sau se poate micsora.

Marirea splinei se numeste splenomegalie, ea insoteste majoritatea bolilor splinei. Micsorarea splinei se numeste hiposplenie iar lipsa splinei asplenie

Splina poate avea boli proprii, sau poate fi imbolnavita in cadrul bolilor altor organe sau in boli generale ale organismului (dr Ditoiu).

De ce poate fi marita splina

Splina marita (splenomegalia) se poate intalni in urmatoarele situatii:

• Anemii hemolitice care pot sa apara in una din urmatoarele situatii
• Boli ale hemoglobinei
• Anemii hemolitice prin boli enzimatice (deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza)
• Anemii hemolitice autoimune
• Talasemie
• Cancere diferite (in special boli de sange neoplazice)
• Limfom Hodgkin
• Leucemia
• Limfom non- Hodgkin
• Sindrom Felty – in poliartrita reumatoida
• Sarcoidoza
• Stocarea unor substante in splina
• Chiste , abcese sau hemangioame splenice
• Infectii
• Lupus eritematos sistemic
• Artrita reumatoida juvenila
• Ciroza hepatica
• Tumori
• Tromboza de vena splenica

Splenomegalia – simptome

Marirea splinei (splenomegalia) nu da de obicei simptome deosebite, fiind deseori descoperita de medic, fara ca pacientul sa aiba vreun simptom.

Uneori, splina marita poate da unele simptome ca:

• Durere / jena in zona splinei (subcostal stang)
• Balonare (daca splina este foarte mare)
• Oboseala, ameteli
• Sughit
• Satietate (saturare) rapida
• Febra
• Paliditate
• Scadere in greutate

Este grav sa ai splina marita?

In functie de cauza mariri splinei , situatia poate fi simpla sau grava, raspunsul nu se poate da pe net, stiind doar ca splina este marita. Raspunsul poate fi acelasi ca la intrebarea „am masine defecta, se poate repara?”

Cat de mare este splina marita?

Splina cu dimensiuni de 12-15cm si greutate de 400-500g este marita usor (in ciroza, boli autoimune), daca are 16-19cm si 600-1000g este moderat marita, iar peste 20cm si peste 1kg greutate este splina foarte mare (in bolile de sange sau stocarea unosr substante in splina)

Ce analize se fac pentru a pune diagnosticul de boala de splina?

In cazul in care aveti marita sau mica, pentru diagnosticul cauzei bolii de splina, simptomele nu au mare importanta, iar medicul gastronterolog care va consulta poate considera necesara efectuarea de explorari suplimentare printre care:

• Ecografia abdominala, care poate arata daca splina este mare sau mica, cat de mare este, daca vena splenica este marita, daca sunt dilatate vasele din hilul splinei, daca splina are in interior noduli de diferite cauze, daca exista adenopatii in abdomen sau spline accesorii.
• Examenul Ct sau RMN abdominal, care arata cam aceleasi lucruri cu ecografia, dar cu o acuratele mult mai mare, dar si cu costuri si iradiere mai mari
• Scintigrafia cu trombocite marcate radioactiv (se ia sange de la pacient, se intrpoduce un element radioactiv in trombocite, si apoi se injecteaza din nou pacientului), care arata locul in care se ditrug trombocitele – de obicei in splina.
• Splenoportografia
• Laparoscopia exploratorie
• Biopsia splinei (mai rar efectuata datorita riscului de sangerare)
• Diverse analize de sange.

Ce tratament se face pentru splina marita?

Nu exista un tratament global pentru splina marita, tratamentul fiind de fapt al cauzei care a dus la splenomegalie.

In unele situatii, tratamentul splenomegaliei presupune si scoaterea splinei in scop terapeutic sau de diagnostic si stadializare (de exemplu in limfom)

Cand trebuie scoasa splina- cand se face splenectomia?

Indicatia de scoatere chirurgicala a splinei se pune in urmatoarele situatii:

• Boli insotite de distrugerea trombocitelor sau globulelor rosii in splina (trombocitopenii sau anemii de obicei autoimune)
• Limfoame splenice (un fel de leucemii)
• Ruptura splinei
• Abcese ale splinei
• Chiste splenice
• Hemangioame mari ale splinei cu risc de rupere
• Cancere de vecinatate cu invazia splinei
• Unele forme de ciroza cu splina marita si modificarea a elementelor figurate ale sangelui
• Boli cu stocarea unor substante in splina ( boala Gaucher, boala Niemann-Pick , Amilodoza, sindrom Felty, sarcoidoza)