Din cuprinsul articolului
Spitalele regionale de urgenţă de la Cluj şi Iaşi vor fi cele mai avansate din România şi, probabil, unele dintre cele mai avansate din Uniunea Europeană, a declarat, miercuri, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, cu ocazia semnării contractelor pentru construirea celor două unităţi medicale.
Precizările au fost făcute în cadrul ceremoniei de semnare a declanşării fazei întâi pentru construirea Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi şi a Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, eveniment desfăşurat la Palatul Victoria, în prezenţa premierului Marcel Ciolacu.
Investiţia se ridică la „aproape 7 miliarde de lei, aproximativ 1,5 miliarde de euro, bani prinşi în PNRR”, a declarat Marcel Ciolacu. Termenul de implementare este 2026.
Termenul de implementare a spitalelor regionale este 2026
Premierul a declarat că momentul semnării contractelor pare unul „ireal”, având în vedere că de peste 15 ani politicienii au inclus în oferta lor electorală realizarea spitalelor regionale.
El a adăugat că săptămâna viitoare ar urma să se închidă şi procedurile la Spitalul Regional de la Craiova.
„Termenul de execuţie este unul scurt. Avem termen de implementare la PNRR – e aici şi domnul ministru al fondurilor europene – în acest moment până în 2026.
O spun şi cu mândrie, dar şi cu anumită reţinere, în sfârşit, am găsit înţelegere şi am găsit o echipă determinată să finalizeze o promisiune de 15 ani de zile.
Acum 15 ani s-a făcut primul studiu în ceea ce priveşte celebrele spitale regionale şi normal că am mândria că Guvernul condus de mine, întreaga echipă, şi domnul secretar general şi domnul ministru, am reuşit până la urmă să finalizăm procedurile, urmând ca constructorii să finalizeze construcţia propriu-zisă şi utilarea acestor spitale regionale”, a declarat Marcel Ciolacu.
Conceptul organizatoric al Spitalului Regional de Urgenţă din Iaşi
Într-un comunicat de presă al Guvernului se arată că Spitalul Regional de Urgenţă din Iaşi va reprezenta un punct de referinţă în domeniul medical, urmând să aibă o capacitate de 850 de paturi şi 20 de săli de operaţie.
„Conceptul organizatoric al acestui spital se va baza pe gruparea pe specialităţi medicale strâns legate, formând „Centre” multidisciplinare structurate, cum ar fi: Centrul Multidisciplinar pentru Cap şi Gât, Centrul Multidisciplinar Toracic, Centrul Multidisciplinar Abdominal, Centrul Multidisciplinar pentru Articulaţii, Coloană Vertebrală şi Traumă, Centrul Multidisciplinar de Medicină Internă şi Centrul Multidisciplinar Mama şi Copilul.
Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,3 miliarde de lei, finanţarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuţie naţională şi 360 de milioane lei fonduri europene), precum şi printr-un credit de 1,25 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), echivalentul a 250 de milioane de euro”, se arată în comunicat.
Conceptul organizatoric al Spitalului Regional de Urgenţă din Cluj
Conform comunicatului, Spitalul Regional de Urgenţă din Cluj va fi o instituţie medicală de importanţă majoră, urmând să aibă o capacitate de 849 de paturi şi o gamă variată de facilităţi şi servicii.
„Cu 336 de paturi pentru îngrijiri chirurgicale, 343 de paturi pentru îngrijiri medicale, 64 de paturi pentru pediatrie şi obstetrică-ginecologie, 82 de paturi pentru terapie intensivă (din care 10 pentru terapie intensivă pediatrică), precum şi facilităţi specializate pentru îngrijirea intensivă neonatală şi pentru unitatea de arsuri, acest spital va oferi o gamă completă de servicii medicale. De asemenea, va include un centru dedicat cardiologiei, un bloc operator integrat cu 22 de săli de intervenţie chirurgicală şi va furniza servicii de spitalizare de zi şi chirurgie de zi.
Valoarea totală estimată a acestui proiect este de 3,35 miliarde de lei, finanţarea fiind asigurată, în principal, de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cu 2 miliarde de lei (din care 1,64 miliarde lei contribuţie naţională şi 350 de milioane lei fonduri europene), precum şi printr-un credit de 1,525 miliarde de lei de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), echivalentul a 305 de milioane de euro”, se mai spune în comunicat.
