Specialist: „Mâncarea gătită nu este neapărat și sănătoasă!” Ce greșeli faci atunci când gătești și cum te poți îmbolnăvi

Majoritatea persoanelor consideră că mâncarea gătită este cea mai sănătoasă pentru organism. Sigur, avem încredere în procesul de preparare și cantitatea limitată de conservanți și substanțe dăunătoare. Cu toate acestea, și mâncarea gătită poate fi nesănătoasă dacă nu respecți anumite reguli.

Specialiștii atenționează că mâncarea gătită nu este neapărat cea mai sănătoasă. De fapt, acest lucru depinde de o multitudine de factori care au contribuit la prepararea produselor și, de asemenea, ingredientele utilizate joacă un rol foarte important.

Mâncarea gătită este sau nu sănătoasă?

Dr. Maria Nițescu dezvăluie când mâncarea gătită poate fi un eșec din punct de vedere nutrițional. Uneori, aceasta nu este atât de sănătoasă precum credem.

„Este mâncarea gătită o alegere sănătoasă?

Deseori auzim cât de bine este să mâncăm supe, ciorbe, supe cremă, tocănițe de legume, piureuri și tot felul de alte mâncăruri din legume sau din legume și carne.

Sunt însă aceste preparate alegeri bune din punct de vedere al sănătății?
Răspunsul nu poate fi simplu de tipul DA sau NU, ci mai degrabă DEPINDE!

Factorii care determină ca mâncarea gătită să fie o alegere sănătoasă sunt numeroși. Să îi amintim pe cei mai importanți:

1. calitatea materiilor prime: cu cât materiile prime sunt mai proaspete, în starea lor cât mai naturală (mai puțin procesate, de exemplu orez integral în loc de orez alb), cu valoare nutrițională superioară și cât mai puțin contaminate chimic, cu atât mâncarea pregătită va fi o alegere mai bună;

2. metodele de gastrotehnie utilizate: alegerea unor metode culinare precum înăbușirea, fierberea, coacerea asigură menținerea aprecierii acestor preparate ca fiind sănătoase;

3. timpul de prelucrare termică: materiile prime de origine animală trebuie să fie prelucrate integral, astfel încât să fie distruse microorganismele patogene ce pot fi transmise de la animale sau păsări, legumele să fie prelucrate cât mai puțin astfel încât să își păstreze valoarea nutrițională;

4. rețeta folosită: prăjirea cărnii și legumelor înainte de preparare, adaosul de grăsimi de origine animală (unt, smântână), carnea grasă, reduc valoarea nutrițională;

5. vârsta: cu cât vârsta este mai avansată, cu atât este mai bine ca mâncarea să fie bine prelucrată termic, mai ales în cazul persoanelor cu probleme de masticație, probleme digestive și cu scădere ponderală fără o cauză identificată;

6. starea de sănătate: afecțiunile tubului digestiv necesită utilizarea unor metode simple de prelucrare, fără multe grăsimi, fără legume/fructe crude;

7. pentru a menține o bună sănătate a microbiotei intestinale este nevoie de legume cât mai puțin procesate (mecanic și termic), aspect valabil pentru persoanele fără afecțiuni digestive ce se manifestă cu diaree;

8. locul în care alegem să mâncăm: acasă putem controla aspectele de mai sus, în timp ce masa la restaurant sau comanda la catering reprezintă simple loterii; legislația nu reglementează aspectele menționate, acestea fiind lăsate la latitudinea operatorului economic;

9. mărimea porțiilor consumate: sănătoase sau nu, aportul energetic nu diferă foarte mult când facem referire la anumite preparate, motiv pentru care este important să manifestăm moderație când avem în farfurie alte ingrediente decât legume.

Să reținem așadar un aspect foarte important: mâncarea gătită nu este neapărat și sănătoasă! Acest lucru este influențat de foarte mulți factori!

Timpul și banii alocați pentru mâncare de calitate reprezintă o investiție pe termen lung în sănătatea noastră!”, scrie Dr. Maria Nițescu pe o rețea de socializare.