Ce boli poți face dacă nu dormi bine. Dr. Florin Mihălţan: ”Se poate ajunge și la cancer”

Somnul nu reprezintă doar o perioadă de pauză, de ieșire din ritmul alert al vieții, ci este o stare fiziologică normală, necesară recuperării forțelor pentru toate categoriile de vârstă.

Omiterea frecventă a etapelor optime de odihnă atrage după sine o funcționare fizică și comportamentală în parametrii anormali.

Problemele legate de somn constituie o epidemie globală care ameninţă sănătatea şi calitatea vieţii. 35% dintre oameni simt că nu dorm suficient, fiind afectaţi atât fizic şi psihic, însă rata celor care caută ajutor profesional este încă mică, în condiţiile în care cele mai multe tulburări de somn sunt prevenibile sau tratabile, potrivit prof. dr. Florin Mihălţan, Preşedintele Secţiunii de Somnologie a Societăţii Române de Pneumologie.

”Lipsa somnului sau o calitate proastă a somnului au un impact negativ pe termen scurt şi lung asupra sănătăţii pacienţilor şi se pot asocia inclusiv cu obezitate, diabet, slăbirea sistemului imunitar, unele cancere şi apariţia condiţiilor favorizante ale depresiei sau anxietăţii”, a adăugat Prof. Dr. Florin Mihălţan.

Copiii au nevoie de somn pentru a crește și a fi sănătoși. Ajunși la vârsta vulnerabilă a adolescenței, caracterizată de multe provocări și schimbări fizice, ei au nevoie de 8-10 ore de somn pe noapte. Studiile arată că 7 din 10 elevi de liceu dorm mai puțin de 8 ore în nopțile din timpul săptămânii de școală. Adolescenții au nevoie de mai mult somn, iar acest lucru necesită atât o conștientizare, cât și un efort permanent de a echilibra fiziologia vârstei, programul școlar încărcat, avalanșa tehnologiei și presiunea socială.

Somnul este unica ocazie a creierului de a-și reîncărca bateriile, atât în cazul copiilor, cât și al adulților, este modalitatea prin care redevenim atenți și vigili, iar capacitatea de concentrare este maximală dupa o odihnă corespunzătoare. Dați somnului importanța pe care o merită!”, adaugă Dr. Irina Costache, Medic Pediatru și blogger.

Potrivit studiilor de specialitate realizate la nivel național și internațional, majoritatea tulburărilor de somn pot fi prevenite sau sunt tratabile. La nivel global, printre afecțiunile frecvente se numără: sindromul de apnee în somn (cu prevalență de 4% la bărbaţi şi 2% la femei), insomniile (afectează 1-10% din populația generală, crescând până la 25% la vârstnici), sindromul picioarelor neliniștite și narcolepsie – adormirea bruscă în timpul zilei în perioada de veghe.

“Somnul neodihnitor şi oboseala sau somnolența din timpul zilei ascund de multe ori patologii ale somnului cu multiple implicaţii cardiovasculare, metabolice şi socio-economice. Un număr deloc neglijabil dintre accidentele mortale de pe autostrăzi, provocate de adormirea la volan, au fost asociate cu tulburări ale somnului. Persoanele care suferă de apnee în somn sunt de 6 ori mai expuse riscului de a fi implicate într-un accident de maşină”, a declarat Dr. Oana Deleanu, Preşedintele Secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă.

Un somn odihnitor reprezintă unul dintre cei trei piloni ai sanătății de fier, alături de alimentația echilibrată și mișcarea fizică. Există trei elemente care fac un somn să fie bun:

• durata, care ar trebui să fie suficientă pentru ca persoana să fie odihnită și alertă în ziua următoare;
• continuitatea, adică perioada de somn trebuie să fie lină, fără fragmentări;
• profunzimea, adică somnul să fie suficient de adânc pentru ca persoana să fie în formă maximă.