Din cuprinsul articolului
Medicii spun că această schimbare ne poate afecta timp de câteva săptămâni, până ce organismul reuşeste să se adapteze la noua oră.
În noaptea de sâmbătă, 25 martie, spre duminică, 26 martie, România trece la ora de vară 2023. Ceasul se dă cu o oră înainte, iar ora 03:00 devine ora 04:00. Pentru că se schimbă ora, duminică devine cea mai scurtă zi din 2023.
Trezirea cu o oră mai devreme decât ne-am obişnuit trece fără urmări pentru majoritatea oamenilor, însă pentru persoanele care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase: oboseală, irascibilitate, scăderea imunităţii, insomnia sau chiar agravarea simptomelor unor boli.
Chiar si performanta la locul de muncă scade pe termen scurt, spun specialistii. În plus, riscul de infarct creşte cu 10%, mai ales în prima săptămână de după schimbarea orei, după cum atrag atenţia specialiştii britanici într-un studiu publicat în revista „New England Journal of Medicine”.
Aceştia recomandă o odihnă corespunzătoare cel puţin în primele zile după schimbarea orei şi ajustarea dozelor de medicamente în cazul bolnavilor cardiaci. Totodată, trecerea la ora de vară amplifică şi numărul cazurilor de suicid în rândul bărbaţilor, potrivit medicilor australieni, care spun că această tendinţă se manifestă timp de peste o lună de zile.
De asemenea, schimbarea orei poate aduce stări de oboseală, nervozitate și chiar depresie, care accentuează riscul de suicid. O posibilă explicaţie a acestor perturbări afective are legătură cu creşterea intensităţii luminoase
Pe lângă modificările somnului, medicii atrag atenţia că ne putem confrunta cu astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concetrare, cefalee sau modificarea apetitului.
Unele studii au demonstrat că pe perioada verii sunt mai puţine infracţiuni şi accidente rutiere, iar oamenii consumă mai puţină energie electrică. De asemenea, ţările cu mai multe ore de lumină naturală au locuitori mai fericiţi. Cu toate acestea, efectele negative ale schimbării ritmului biologic i-au determinat pe liderii instituţiilor europene să propună anul trecut renunţarea la acest demers.
Soluții de adaptare
– exerciţiu fizic zilnic timp de 30 minute şi plimbări în aer liber;
– o alimentaţie bogată în legume şi fructe, dar şi o hidratare corectă, cu evitarea consumului de cafea sau ceai negru după orele prânzului;
– crearea unui climat cât mai relaxant în dormitor, care să favorizeze instalarea somnului;
– aerisirea corectă a încăperii, fără lumina ecranului de televizor, tabletă, laptop, telefon;
– evitarea somnului de după-amiază sau a aţipitului peste zi.
