Solstițiul de iarnă 2019. Obiceiuri și tradiții în cea mai lungă noapte din an. Lucrul de care să te ferești pentru a nu atrage singurătatea în viață

Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice. Chiar dacă iarna a venit calendaristic, Solstițiul de iarnă marchează începerea ei propriu zisă.

Avem în această zi un apogeu nocturn, cea mai lungă noapte din an. După care, zilele încep să crească și noaptea să scadă.

Solstițiul înseamnă „soare nemișcat”. În emisfera nordică, 21 decembrie este prima zi de iarnă astronomică — cea mai scurtă zi (8 ore și 50 minute) și cea mai lungă noapte a anului (15 ore și 10 minute, pentru București). Acest eveniment astronomic este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Solstițiul de iarnă se petrece în jurul datei de 21 decembrie, cel mai adesea, sau 22 decembrie, marcând începutul iernii astronomice.

Anul acesta, solstițiul de iarnă are loc pe 22 decembrie, la ora 4:19. Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23°27′ sud față de ecuator. Soarele efectuează mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și nopților.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul împrumutat din Orient al luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Tradiții și obiceiuri

Binele și răul se bat în această zi. Pentru că odată cu solstițiul de iarnă se deschid cerurile și străfundurile, se spune că, acum se bate binele cu răul. Acum sute de ani, de solstițiul de iarnă, oamenii obișnuiau să sacrifice animalele, dar mai târziu, această practică a fost înlocuită cu sacrificarea simbolică a unui brad sau stejar, care ulterior era ars.

Ce nu este bine să faci la solstițiul de iarnă

Se spune că nu este bine să stai singur în casă, ci este indicat să îți petreci ziua în compania persoanelor dragi, pentru a nu rămâne singur până la următorul solstițiu. Este bine să dai de pomană în această zi, copiilor și oamenilor nevoiași. În trecut, se împărțeau frunze de laur și smochine, iar mai târziu turta dulce a devenit cel mai îndrăgit produs. Este o zi bună pentru a face o analiză a timpului trecut și a rezultatelor pe care le-ai obținut.