Situaţie explozivă la Spitalul de Urgenţă din Braşov. 21 de medici au anunţat că nu mai fac gărzi suplimentare. De la ce a pornit revolta cadrelor medicale

Managerul interimar al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, Emil Mailat, explică situaţia fără precedent de la Unitatea de Primiri Urgenţe a spitalului. 21 dintre cei 28 de medici angajaţi la UPU au anunţat că nu mai fac gărzi suplimentare, în condiţiile în care de luna trecută sporurile lor au scăzut de la 75%, valoarea la care crescuseră în timpul pandemiei, la 55%.

Emil Mailat a declarat că medicii sunt nemulţumiţi şi de faptul că sporurile actuale, din 2023, sunt calculate la nivelul salariilor din 2018.

„Gărzile se plătesc la nivelul anului 2018”

„În data de 17 august un colectiv de peste 180 de colegi din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Braşov de pe secţia UPU SMURD,colectiv format din medici, asistenţi, brancardieri, infirmiere, au dat un semnal de alarmă asupra faptului că li s-au redus veniturile salariale ale contractului de muncă de bază, şi asupra faptului că gărzile se plătesc la nivelul anului 2018.

În urma discuţiei cu aceştia le-am explicat că a reintrat în vigoare pe data de 1 iulie articolul 25 din Legea Salarizării, 153/2017 care spune că, pentru că bugetul ordonatorului principal de credite depăşeşte 30% , adică, Consiliul Judeţean având mai multe spitale în subordine, şi alte instituţii, suntem nevoiţi să reducem valoarea sporurilor la minimum. În cazul UPU se referă de la 75% cât aveau ei, la 55%. Dar acesta se aplică doar la salariul de bază.

Şi atunci ei au spus că vor să tragă un semnal de alarmă, că nu sunt de acord pentru că munca este mult mai mare, este un volum enorm de muncă, stres, stau cu orele în picioare şi întotdeauna în stare de alertă şi vor să tragă un semnal de alarmă, joia trecută au spus că se gândesc să-şi dea demisia din contractele de gărzi.

Aceste contracte de gărzi au rolul de a suplimenta odată personalul în perioadele de vârf, şi de a regla orele în care ei stau peste program, cum ar veni, deoarece lucrează câte 7 ore pe zi,pe ture. Şi atunci când sunt perioade în care se stă mai mult, pentru a le regla şi a nu fi ore suplimentare care se vor da doar pe libere şi aşa mai departe, conform legislaţiei, ceea ce este o problemă în sistemul medical, că nu poţi să le asiguri că ai o întrerupere de activitate, se folosesc aceste contracte cu timp parţial ca şi gardă”, a precizat pentru News.ro Emil Mailat, managerul interimar al spitalului.

Timp mai mare de aşteptare la camera de gardă pentru pacienţi

Una dintre soluţiile identificate de conducerea spitalului este ca, odată cu renunţarea medicilor  la contractele cu timp parţial de gardă, persoanele care nu vin cu urgenţe vor avea de aşteptat un timp mai îndelungat până să fie consultaţi la UPU.

Suplimentarea medicilor în gardă în perioadele în care există un volum foarte mare de pacienţi care vin spre UPU, va fi foarte greu de făcut, astfel încât managerul ia în calcul să aducă specialişti din alte spitale.

„Ori ei au spus atunci că decid să renunţe la aceste contracte cu timp parţial de gardă, rămân în continuare în contractele principale, în practică înseamnă că asupra urgenţelor nu va fi nicio modificare deoarece urgenţele întotdeauna au avut un timp scurt de aşteptare şi sunt preluate, dar persoanele care vin la UPU cu non urgenţe şi care de obicei au un timp de aşteptare mai mare, există posibilitatea ca în anumite momente acesta să se prelungească.

Ei vor face în continuare muncă de bază şi orele pe care le au de bază, dar va fi o problemă cu acoperirea acelei suplimentări care este necesară în momentele de volum foarte mare de pacienţi care vin la UPU.

De exemplu, dacă aveam 3 doctori pe tură, ştiind că este zi de luni, mai puneai încă unul, automat mai puneai o gardă, să vină să stea pentru că volumul mare de lucru era atunci. Vorbim despre 21 de oameni din 28, medici primari şi medici specialişti, care fac contracte cu timp parţial gărzi.

Din păcate, ca manager, clar este un semnal de alarmă, din păcate ca şi manager nu am multe posibilităţi, bineînţeles că vom începe să căutăm alte persoane care îndeplinesc condiţiile pentru a se angaja în contracte de gărzi, vom face acest head hunting pe unde se poate, aia este clar, dar în mare parte nu am multe pârghii prin care să pot să corectez”, a explicat managerul Spitalului de Urgenţă din Braşov.

80.000 de prezentări la UPU, în 2022

Managerul unităţii sanitare din Braşov speră ca cei 21 de medici să revină la modul de lucru de dinainte. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov este o unitate sanitară cu în jur de 80.000 de prezentări la UPU, în 2022.

„Aşteptările mele sunt că gestul colegilor mei este acela de a trage un semnal de alarmă, cu toţii aşteptăm noula lege a salarizării care ar trebui să regleze aceste deficienţe, să fie pentru toată lumea echitabil, şi sper eu în această perioadă de 20 de zile de preaviz pe care îl au majoritatea, nu toţi, să regândească poziţia şi poate să se reîntoarcă la muncă.

Principala resursă care va fi afectată vor fi tot ei. Pentru că în contractul de bază vor munci mai mult şi vor avea mai puţin ajutor, neputând aduce pe altcineva să-i suplinească.

Vă pot da cifrele pe anul 2022, în acest an UPU a avut peste 80.000 de prezentări, nu toate au fost urgenţe, bineînţeles, iar la nivel de spital clinic judeţean am avut 28.000 de internări din care undeva la 16.000 au fost prin UPU.

Nu va fi o situaţie confortabilă în perioadele de vârf când pacienţii vor veni cu probleme iar aparţinătorii, din păcate, vor trebui să înţeleagă faptul că un singur om, doi sau trei câţi sunt atunci nu pot fi supliniţi deoarece nu aş avea resursa umană, acesta este principalul motiv, îmi pare rău pentru pacienţi şi aparţinătorii care vor fi afectaţi direct.

Din punct de vedere colegial, îi înţeleg, înţeleg că este un semnal de alarmă, aşa mi-au şi spus, că vor să-l tragă, să atragă atenţia asupra acestui aspect”, a explicat pentru News.ro Emil Mailat, managerul interimar al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov.