Din cuprinsul articolului
Sistemul sanitar din România, în moarte clinică! Spitale mari, în pragul falimentului: Universitar și Floreasca, printre ele, afirmă Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.
Sistemul sanitar din România, în moarte clinică. Din păcat, inevitabilul s-a produs. Potrivit celor mai recente informații, cinci spitale din România se află în pragul falimentului. Universitar și Floreasca, printre ele, iar un spital din Târgu Cărbunești a anunțat închiderea.
Sănătatea a intrat incapacitate de plată, iar sistemul se prăbușește ca un castel din cărți de joc. Zi de zi, puțin câte puțin, sub ochii noștri și fără ca cineva să intervină. „Sunt cinci spitale din București în situația în care nu mai au bani de salarii”, a precizat pentru „Adevărul” Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.
„În Bucuresti este între 80 și 90% față de veniturile pe care le au, cu excepția Spitalului Foișor, care stă mai bine economic. Spitalul Universitar de Urgență București este în deficit financiar, Spitalul Floreasca, spitalele foarte mari, care au costuri ridicate și venituri limitate. Deci Spitalul Municipal, avem o problemă și cu Spitalul Elias, Sfântul Ioan, Spitalul Floreasca și Spitalul Bagdasar Arseni. Se apropie foarte mult Institutul Oncologic București și Institutul Clinic Fundeni și Institutul de Cardiologie CC Iliescu. Au costuri foarte mari”, a mai declarat Vasile Barbu.
O astfel de situație se întâlnește și la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”.
„Ne descurcăm foarte greu”, a mărturisit dr. Cătălin Apostolescu, managerul unității medicale. „La noi, ziua de salariu este pe data de 15 ale lunii. Și iată că suntem deja în data de 9 aprilie și încă aștept fila de buget de la Casa de Sănătate pentru luna martie. Ca să putem plăti salariile, dar deocamdată n-a sosit. Eu ar trebui să să trimit ordinele de plată către bănci vineri dimineață pentru ca salariile să poată intra pe 15, luni”, a explicat situația managerul. Acesta ne-a declarat că problema cu care se confruntă nu este de ieri de azi. „De câteva luni banii intră pe ultima sută de metri”, a mai spus el.
Mai mult, Institutul ar putea rămâne fără firmă de pază. Tot din lipsă de bani. „Chiar astăzi am primit un mail de la firma de pază prin care am fost anunțat că, dacă nu voi achita sau nu voi veni cu un plan de eșalonare a datoriilor, voi rămâne fără paznici. Sperăm să nu se întâmple și să negociem. Dar, dacă ei se supără, își iau jucăriile și pleacă. Și o pot face chiar de mâine dacă vor. Iar această situație o avem și la serviciile de spălătorie, și la serviciile de pompieri. Riscăm să rămânem fără pompieri în caz de Doamne Ferește! Ce mă fac dacă-mi pleacă pompierii?”, se întreabă medicul.
Motive pentru care spitalele se află în incapacitate de plată
„Pentru a răspunde la această întrebare este necesar să vorbim puțin despre cum se realizează bugetul unui spital”, continuă dr. Apostolescu. „Pentru că acești bani sunt alocați în funcție de anumite criterii care nu au mai fost actualizate de ani buni”.
Prin urmare, explică managerul, în funcție de numărul de paturi, de numărul de medici și de specialitățile pe care le are, spitalul se angajează să efectueze un volum anume de servicii medicale, iar Casa de Sănătate se angajează să deconteze aceste servicii. Fiecare dintre acestea sunt plătite însă după o anumită formulă: numărul de pacienți care beneficiază de serviciul medical respectiv, plus un așa numit indicator tarif pe caz ponderat (TCP) care este în momentul de față 2.086 de lei. Al treilea indicator se numește indicele case-mix, care variază în funcție de diagnosticul pe care îl are pacientul.
„Există un sistem care se numește „diagnosis-related group” (DRG) unde aproape orice boală este trecută cu un anumit coeficient. Un guturai, de exemplu, are coeficient 0,2. Transplantul de cord are coeficient 16. Și se face un produs înmultindu-se numărul de pacienți cu tariful pe caz ponderat și cu indicele case-mix. În felul acesta, rezultă valoare contractului pe care spitalul îl are cu Casa Națională de Asigurări. Și din banii ăștia spitalul trebuie să plătească salarii, medicamente, reactivi, materiale sanitare, utilități etc”, continuă medicul.
Un al doilea motiv de subfinanțare îl reprezintă indicele case-mix ale cărui valori au fost stabilite în anii 2000 și nu au mai fost nici ele actualizate.
„Numai că, între timp, standardele de calitate în medicină s-au modificat. De exemplu, în anul 2000, pentru a diagnostica și trata o pneumonie era suficient să facem o hemogramă, o radiografie pulmonară și, eventual, dădeam un tratament cu augumentin. În 2024, nici medicii și nici pacienții nu mai acceptă în diagnosticarea unei pneumonii o simplă radiografie. Vor tomografie computerizată, vor stabilirea cu precizie a diagnosticului care înseamnă prelevarea de culturi, teste de PCR care ajung și la 1.000 de lei testul. De asemenea, nu mai tratezi cu ampicilină pentru că bolnavul are rezistență microbiană și trebuie să folosesc antibiotice și mai puternice și mai scumpe”, continuă managerul de la Balș.
Mai mult, spune medicul, de atunci și până acum au apărut entități patologice noi, care nu apar în sistemul „diagnosis-related group” (DRG) .
„Sepsis-ul, de exemplu. Eu, dacă am un pacient cu sepsis pentru care cheltuiesc uneori zeci de mii de lei, alteori chiar și 100 de mii de lei (sunt metode noi de tratament, cu ventilație mecanică, cu dializa, cu filtre speciale care rețin toxinele microbiene) primesc din partea Casei de Sănătate undeva la 3.000 de lei. Dar cheltuiesc 100. Prin urmare, inclusiv acest indice case-mix trebuie actualizat”, explică dr. Cătălin Apostolescu.
Nu în ultimul rând, contractul cu Casa de Sănătate se semnează, teoretic cel puțin, în luna decembrie pentru a intra în vigoare începând cu anul viitor.
„Dar iată că suntem în aprilie și încă nu a fost semnat noul contract. Abia de la 1 iulie va intra în vigoare”, mai spune managerul de la Balș. Iar în decembrie va expira din nou.
După ce ne-a conturat atât de sumbru situația în care se regăsește Institutul Matei Balș, l-am întrebat pe Cătălin Apostolescu cum se descurcă în astfel de condiții. Răspunsul a fost scurt și răspicat.
„Greu. Foarte greu. Negociem cu fiecare furnizor la sânge ce ne livrează și prețurile respective, încercăm să renunțăm la unele analize care se făceau rar și nu erau foarte importante, încercăm să găsim medicamentele cele mai ieftine. Dai banii unui furnizor care te amenință că nu-ți mai livrează nimic și îl amâni pe altul..și așa mai departe..Ce să vă spun? Este o jonglerie permanentă. Iar problema pleacă de la modalitatea de construire a bugetului cu doi indicatori care nu mai țin pasul cu vremurile”.
Apoi, mai este un aspect asupra căruia a insistat medicul. „Să spunem că eu negociez cu Casa un contract de 10 milioane de lei. Dacă reușesc să realizez servicii medicale în valoare de nouă milioane, primesc nouă milioane. Dacă realizez servicii în valoare de 11 milioane, primesc 10. Practic, tot ce am depășit nu mi se plătește. Asta înseamnă că dacă eu am o lună proastă, nu pot recupera în lunile următoare. E corect, oare?”, se mai întreabă medicul, potrivit Adevărul.
