Sindromul inimii frânte VS Sindromul inimii fericite: Chiar poți muri de tristețe sau de bucurie, spun oamenii de știință. Ce este cardiomiopatia takotsubo și de ce este fatală?

Sindromul inimii frânte VS Sindromul inimii fericite: Chiar poți muri de tristețe sau de bucurie, spun oamenii de știință. Ce este cardiomiopatia takotsubo și de ce este fatală?

Potrivit unui studiu efectuat pe aproximativ 135.000 de persoane din SUA, numărul persoanelor diagnosticate cu cardiomiopatia takotsubo a crescut constant în cei 11 ani în care a fost efectuat studiul (2006-2017). Este mai frecventă la femei (88%) și este observată cel mai frecvent la persoanele în vârstă de 50 de ani și peste.

Sindromul inimii frânte VS Sindromul inimii fericite: Chiar poți muri de tristețe sau de bucurie, spun oamenii de știință

Să mori de „inimă rănită” nu e doar o figură de stil. În 2002,  doctorul Hikaru Sato și colegii de la Spitalul din Hiroshima au descris moartea din cazua tristeții într-un studiu. Sato a numit condiția cardiomiopatie takotsubo. A fost rapid numit sindromul inimii rupte.

Cu toate acestea, deși pare de necrezut, oamenii de știință au descoperit recent că poți muri și din cauza unui exces de fericire. Și este aceeași condiție: cardiomiopatie takotsubo. Desigur, se numește sindromul inimii fericite.

Ce este cardiomiopatia takotsubo și de ce este fatală?

Deci, ce este cardiomiopatia takotsubo sau sindromul takotsubo, așa cum este și cunoscut? Și de ce mor unii oameni din cauza asta?

În primul rând, trebuie subliniat că cardiomiopatia takotsubo este rareori fatală. Ca și în cazul altor cardiomiopatii (boală a mușchiului inimii), majoritatea oamenilor se recuperează în câteva luni fără leziuni cardiace pe termen lung.

Este numit astfel deoarece persoanele cu această afecțiune au un ventricul stâng de formă anormală, camera principală de pompare a inimii. Sato a crezut că forma îngustă în partea de sus și balonarea în partea de jos seamănă cu vasele de ceramică folosite pentru a prinde caracatițe (takotsubo), de unde și numele.

Această balonare slăbește mușchiul inimii, afectând capacitatea acestuia de a pompa sânge în mod eficient.

Potrivit Greater Kashmir, un studiu efectuat pe aproximativ 135.000 de persoane din SUA a constatat că numărul persoanelor diagnosticate cu această afecțiune a crescut constant în cei 11 ani în care a fost efectuat studiul (2006-2017). Este mai frecventă la femei (88%) și este observată cel mai frecvent la persoanele în vârstă de 50 de ani și peste.

Medicii găsesc probabil mai multe cazuri acum, deoarece există o mai bună conștientizare a afecțiunii, oamenii trăiesc mai mult și există instrumente de diagnosticare mai bune pentru a o detecta. Până de curând, s-a demonstrat că acest sindrom de inimă frântă este asociat cu stres emoțional sau fizic semnificativ.

Evenimentele stresante sau fericite pot declanța sindromul takotsubo

Mecanismul exact prin care stresul provoacă schimbarea formei inimii și simptomele ulterioare durere în piept și dificultăți de respirație nu este încă pe deplin înțeles.

Medicii au observat modificări similare dăunătoare ale inimii la persoanele cu afecțiuni, cum ar fi feocromocitomul (o tumoare rară a glandelor suprarenale) și tulburări ale sistemului nervos central.

În aceste condiții, există un exces de catecolamine, care sunt hormoni, precum adrenalina, noradrenalina și dopamina, produse de glandele suprarenale. Acest lucru oferă un indiciu al posibilului rol al acestor hormoni în cardiomiopatia takotsubo.

Rolul acestor hormoni în sindromul inimii rupte a fost consolidat și mai mult de aceeași balonare a ventriculului stâng al inimii, care a fost observată la pacienții tratați cu aceste catecolamine în timp ce erau supuși unei rinoplastii cosmetice (operația nasului).

În situații stresante, aceste catecolamine sunt crescute și afectează organismul, în special inima, unde sunt implicate în creșterea ritmului cardiac și a forței bătăilor inimii. Acest efect în situații stresante nu este o surpriză, deoarece adesea corpul și mintea intră într-un mod de luptă sau de fugă, ceea ce declanșează eliberarea acestor catecolamine.

Evenimentele stresante care pot declanșa sindromul takotsubo includ primirea de vești proaste (cum ar fi un diagnostic de cancer), pierderea unei persoane dragi, violența domestică, un accident de mașină și chiar vorbirea în public.

Cel mai recent, cercetătorii din Germania au descris pacienți cu sindrom takotsubo declanșat de evenimente fericite, cum ar fi o nuntă, nașterea nepoților și câștigarea jackpot-ului.

Din 910 de pacienți din studiu care au avut un declanșator emoțional pentru sindromul takotsubo, 37 au avut sindromul inimii fericite și 873 au avut sindromul inimii frânte. Spre deosebire de sindromul inimii frânte, care afectează în principal femeile, sindromul inimii fericite a fost observat mai ales la bărbați.