Daniela Șerb
Multiplu campion mondial la handbal, Ștefan Birtalan, urmează acum un tratament inovator împotriva virusul hepatitei C. Acum cinci ani, el a suferit un transplant de ficat, însă nu a scăpat de probleme
O discuție cu Ștefan Birtalan, 66 de ani, multiplu campion mondial la handbal, component al Naţionalei de Aur a României, nu poate fi purtată altfel decât pe un ton optimist. Chiar dacă este doborât la pat de efectele secundare ale unui tratament împotriva hepatitei C, celebrul sportiv și-a păstrat zâmbetul pe buze și voia bună. „Fac o terapie triplă pentru a mai omorî din viruși. Multă lume nu știe că un transplant de ficat nu te scapă și de hepatita C. Ca să nu mă «duc» mai repede trebuie să fac acest tratament la Fundeni, timp de un an, și nu pot decât să sper că el va avea efect”, explică handbalistul. Sportivul mai spune că o astfel de terapie a mai urmat-o și în urmă cu doi ani, dar fără niciun folos, acum însă tratamentul a fost îmbunătățit, s-au adăugat mai multe medicamente, dar efectele secundare nu sunt deloc uşor de suportat.
„Am simțit că mă lovește trenul când am aflat că am ciroză”
Robust, activ, cu un stil de viață sănătos, Ștefan Birtalan este exemplul cel mai clar că boala nu iartă pe nimeni. În urmă cu 12 ani, la un control de rutină a descoperit că suferă de ciroză. Revenise în România din Qatar unde la fiecare șase luni își făcuse analizele și nimic nu indica vreo neregulă. În țară, urma să preia postul de antrenor la Steaua. Setul de analize obligatorii efectuat la Spitalul Militar Central în 2001 a arătat fără niciun dubiu că, într-adevăr, este vorba despre ciroză provocată de virusul hepatitei C. „Nu știu de unde am luat acest virus și nu-mi venea să cred! Cum așa? Să fiu atât de bolnav când mă simțeam bine! Am simțit că mă lovește trenul”.
Ștefan Birtalan spune că a repetat testele de mai multe ori până să se dezmeticească și să accepte că este cu adevărat bolnav. Din acel moment, au urmat tratamente și internări, un regim de viață strict, cu diete fixe. Fostul handbalist spune că, obișnuit din viața sportivă cu rigurozitatea și disciplina, nu i-a fost greu să se adapteze la această nouă situație.
„Se face transplant de ficat acolo, la voi, în România…”
Transplantul de ficat l-a făcut acum mai bine de cinci ani, pe 4 iunie 2008, după ce fusese pus pe o listă de așteptare la Institutul Fundeni. A avut noroc pentru că boala evoluase rapid și amenința să îl omoare. „Colegii mei din handbal m-au întrebat unde am făcut transplantul. Unde să-l fac, în România. Mulți s-au mirat: păi ce, se face așa ceva acolo, la voi, în România?”, relatează campionul uimirea celor din afară. Cinci ani a trăit bine, adaugă Ștefan Birtalan, care ține să sublinieze că transplantul este un miracol pentru România în condițiile în care acum 10 ani, în lume, era o procedură medicală revoluționară. „Echipa profesorului Irinel Popescu face o treabă extraordinară la Fundeni, iar eu le sunt profund recunoscător. Sunt uimit de câtă putere de muncă au. Să stai 15 ore în operație la un transplant, plus pregătirile care se fac. Oamenii aceștia își omoară viața ca să facă bine”, spune Ștefan Birtalan. Primul lucru colosal după transplant, mai spune el, este acela că rămâi un om normal. Iar acesta este un lucru foarte important chiar dacă iei 30 sau 60 de pastile pe zi. Cât privește celebritatea de care se mai bucură și astăzi Ștefan Birtalan spune cu umor că oamenii care-l văd plimbându-se pe Moșilor îi spun că a avut două mari calități ca sportiv: era înalt și era tânăr.
De o modestie ieșită din comun, Ștefan Birtalan afirmă că performanțele la care a ajuns în handbal s-au datorat echipei formidabile din care a făcut parte. „Sportul de performanță presupune seriozitate și disciplină și este o verigă importantă în societate. Din păcate, aceste lucruri s-au pierdut acum și am ajuns unde am ajuns”, mai spune fostul sportiv. Printre handbaliștii cu care a făcut istorie se numără și prietenul său de o viață, Cristian Gațu, Vasile Stângă, Nicolae Munteanu, Radu Voina și mulți alții.
„Mulțumesc familiei care a avut tăria să-mi cedeze organul”
Despre ficatul care i-a salvat viața, Ștefan Birtalan știe că provine de la un om aflat în moarte cerebrală: „Nu știu cum se numește. Aici există o cutumă pe care eu am respectat-o și anume să nu te interesezi de donator. Însă, chiar dacă nu știu cine este, mulțumesc familiei acestuia pentru că a avut tăria să cedeze organul pentru transplant și să-mi salveze astfel viața”, spune fostul sportiv.
Birtalan nu știe pe cine să pună pe primul loc: pe medicii care prin priceperea lor l-au operat cu succes, iar acum îl îngrijesc și îi monitorizează starea de sănătate, sau familia donatorului care a făcut gestul de maximă generozitate, dându-i altui om șansa la o nouă viață. Acum, Institutul Fundeni a devenit a doua lui casă. Merge în fiecare săptămână acolo și vede de multe ori tineri care așteaptă un ficat salvator. „Le povestesc și eu cum este și îi încurajez pentru că știu că este un moment dificil al vieții”, mărturișește celebrul handbalist.
Susține asociația care ajută transplantații
Ștefan Birtalan face parte din Asociația Transplantaților de Ficat din România „Livertrans”, al cărei președinte este dr. Crina Ștefănescu. Asociația numără circa 400-500 de membri și îi sprijină medical, moral și logistic pe cei care au suferit deja un transplant, precum și pe cei care se află pe listele de așteptare. „Înainte de a avea probleme cu ficatul nu m-am gândit să fac ceva pentru popularizarea transplantului. Acum fac tot ce este posibil”, explică Ștefan Birtalan. Una dintre metodele prin care poate fi susţinută această asociație este direcționarea a 2% din venit pentru a ajuta cât mai mulți bolnavi să ducă o viață normală. Anul trecut, în România, s-au făcut 118 transplanturi de ficat, cifră care situează România printre primele țări în acest domeniu. În urmă cu cinci ani, numărul transplanturilor de ficat era de doar 43.
