Din cuprinsul articolului
Bolile cardiovasculare sunt în prezent principala cauză a mortalității în lume, în ciuda faptului că majoritatea rezultatelor fatale ar putea fi evitate acționând la timp.
În mare parte, se datorează faptului că multe dintre aceste patologii nu provoacă simptome în stadiile incipiente sau cele care provoacă sunt ușor confundate cu probleme mai ușoare. Acesta din urmă este cazul infarctului silentios, un infarct greu de depistat și cu risc mare de deces.
Un atac de cord tăcut este orice (amintindu-ne că un atac de cord este o obstrucție a fluxului sanguin către inimă, care poate provoca leziuni ale țesuturilor inimii) care nu prezintă semnele obișnuite ale unui eveniment cardiac, cum ar fi durerea sau presiunea în piept, durere la braț, gât sau maxilar sau dificultăți de respirație.
În schimb, aceste accidente cardiovasculare provoacă alte simptome precum indigestie, greață, mialgii (dureri musculare) sau stare generală de rău, manifestări mai frecvente ale altor boli precum gastroenterita sau gripa.
De fapt, aceasta este caracteristica care face ca acest tip de infarct miocardic să fie deosebit de periculos: cei care suferă de multe ori au tendința de a subestima gravitatea problemei, întârziind solicitarea de asistență medicală.
Un alt aspect periculos este că nu există nicio modalitate de a determina dacă o persoană prezintă un risc mai mare de a avea un astfel de atac de cord (adică un risc mai mare decât alte forme de infarct). Din acest motiv, persoanele aflate în situație de risc cardiovascular în general ar trebui să fie deosebit de atente la semnele care pot corespunde unui infarct tăcut.
Simptomele posibile ale unui atac de cord tăcut includ slăbiciune, oboseală, epuizare, neliniște, disconfort, transpirație, greață, vărsături, amețeli, durere ușoară în gât sau piept și durere la spate sau la brațe.
În principiu, dacă starea noastră generală de sănătate este bună, aceste simptome nu ar trebui să motiveze căutarea asistenței medicale urgente. Prin urmare, este esențial să luăm în considerare riscul nostru personal de evenimente cardiovasculare, dacă este posibil pe baza unei evaluări medicale.
Ca și în cazul altor patologii cardiovasculare, riscul crește la vârstnici, cei cu diabet, cei supraponderali, cei cu antecedente personale sau familiale de boli de inimă, cei cu tensiune arterială anormal de mare, cei cu colesterol ridicat, care duc un stil de viață sedentar sau care fumează.
Sezonul Săgetătorilor le oferă nativilor mai multă poftă de viață ca niciodată şi se anunţă…
În această săptămână, influențele astrologice și mesajele runice prezentate de Alina Bădic și Mihai Voropchievici…
Guvernul oferă un nou ajutor financiar pentru persoanele defavorizate. În acest scop, autorităţile au modificat…
Un nou studiu, publicat în revista științifică Alzheimer’s Association, relevă că medicamentele pentru afecțiunile cardiovasculare…
Hipertensiunea arterială este atunci când citirile variază în mod constant de la 140 mmHg sau mai…
Cum să nu vă mai roadeți unghiile? Unul dintre obiceiurile „urâte” comune este roaderea unghiilor.…