Simptomele sunt asemănătoare unei răceli și pot fi fatale în lipsa tratamentului

Sindromul Goodpasture este o afecțiune rară, o boală autoimună care afectează rinichii și plămânii. Majoritatea simptomelor pot fi confundate cu cele ale unei răceli banale, dar fără tratament adecvat duce la deces.

Boala este caracterizată prin pusee de tuse însoțită de sânge și glomerulonefrită. Medicii avertizează că în cazul în care boala nu este diagnosticată la timp, aceasta are o evoluţie dramatică. Altfel spus duce la deces foarte repede. Iar repede înseamnă că pacientul are nevoie de tratament în maximum 48 de ore de la debutul bolii!

Atenție! Sindromul Goodpasture nu este o boală contagioasă.

Afecțiunea este mai des întâlnită la bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 30 sau după vârsta de 60 de ani.

Printre simptomele pe care le resimte un pacient se numără oboseală, stare de greaţă, vărsături, în acelaşi timp sesizând că scuipă sânge, iar urina are o culoare roşie. Totodată, printre simptome regăsim oboseala, greața și vărsăturile, paliditatea pielii. Apar dificultățile la urinare, durerile de spate, sub coaste, hipertensiunea arterială.

Din păcate, astăzi nu se cunosc cauzele exacte care duc la apariția bolii. Dar se crede că moștenirea genetică joacă un rol important. De asemenea, există anumiți factori care pot crește riscul de sindrom Goodpasture. De exemplu, expunerea la anumite substanțe chimice, la pesticide, la fumul de țigară, dar și infecțiile virale.

În ce constă tratamentul:

Tratamentul trebuie inițiat repede și de regulă în spital. Scopul tratamentului este suprimarea anticorpilor care distrug țesutul renal sau pulmonar, controlul tensiunii arteriale și prevenirea  leziunilor renale sau pulmonare grave.Tratamentul include, de obicei, medicamente orale imunosupresoare, cum ar fi ciclofosfamida și corticosteroizii. Aceste medicamente reduc producția de anticorpi a sistemului imunitar. În anumite cazuri se pot administra corticosteroizi pe cale intravenoasă pentru a opri o hemoragia pulmonară. În funcție de răspunsul pacientului la medicație tratamentul cu medicamente imunosupresoare poate continua timp de șase până la 12 luni.