Sforăitul poate fi devastator pentru sănătatea creierului. Iată DE CE

Sforăitul poate fi devastator. Persoanele care sforăie și nu experimentează somnul profund s-ar putea confrunta cu o scădere a sănătății creierului lor.

Potrivit unui studiu recent, cei cu apnee în somn, o afecțiune care duce la sforăit puternic și respirație obstrucționată, au o șansă mai mare de a prezenta semne de accident vascular cerebral, boala Alzheimer sau declin cognitiv general. 

Cercetătorii care lucrează cu Academia Americană de Neurologie spun că simptomele acestei tulburări includ, de asemenea:

• întreruperi ale respirației,
• sunete de sufocare
• gâfâituri și neliniște în timpul somnului.

Pentru fiecare scădere cu 10% a cantității de somn profund, creierul îmbătrânește ca și cum ar fi cu 2,3 ani mai în vârstă. Sănătatea creierului este măsurabilă prin biomarkeri din substanța sa albă, esențiali pentru conectarea diferitelor părți ale creierului.

Sforăitul poate fi devastator pentru sănătatea creierului. Iată DE CE

Un astfel de marker este leziunile minuscule, cunoscute sub numele de hiperintensități ale substanței albe, vizibile pe scanările creierului. Acestea devin mai răspândite odată cu vârsta sau cu hipertensiune arterială necontrolată.

„Acești biomarkeri sunt indicatori sensibili ai bolii cerebrovasculare precoce. Este important să descoperim că apneea severă în somn și o reducere a somnului cu unde lente sunt asociate cu acești biomarkeri, deoarece nu există un tratament pentru aceste modificări la nivelul creierului.

Așa că trebuie să găsim modalități de a preveni să apară sau să se înrăutățească”, spune dr. Diego Carvalho de la Clinica Mayo într-un comunicat de presă.

Studiul, publicat în revista Neurology, a implicat 140 de participanți cu apnee obstructivă în somn, cu o vârstă medie de 73 de ani. Fiecare participant a suferit o scanare a creierului și o ședere peste noapte într-un laborator de somn.

Niciunul dintre participanți nu a avut probleme cognitive la începutul studiului sau demență până la sfârșit.

„Sunt necesare mai multe cercetări pentru a stabili dacă problemele de somn afectează acești biomarkeri ai creierului sau dacă este invers. De asemenea, trebuie să explorăm dacă îmbunătățirea calității somnului sau tratarea apneei în somn poate afecta traiectoria acestor biomarkeri”, adaugă dr. Carvalho.

Studiul privind somnul a investigat cât timp au petrecut oamenii în somn profund, considerat a fi unul dintre cei mai buni indicatori ai calității somnului. Experții au descoperit că pentru fiecare scădere de 10% a somnului profund, hiperintensitățile substanței albe au crescut, echivalent cu îmbătrânirea de 2,3 ani.

Participanții cu apnee severă în somn au avut mai multe hiperintensități ale substanței albe decât cei cu afecțiuni ușoare sau moderate și au demonstrat o scădere a integrității axonilor creierului care conectează celulele nervoase.

„Știm că apneea obstructivă în somn (OSA) este un risc semnificativ pentru sănătate. Dar dacă pacienții sunt diagnosticați cu această afecțiune, ei pot primi tratamente și sfaturi pentru a atenua riscurile, adaugă dr. Pauline Balagny de la Universitatea Paris-Cité, ale cărei cercetări sunt publicate în revista ERJ Open Research.

„Studiul nostru sugerează că OSA este comună, dar majoritatea celor afectați nu știu că au această afecțiune.”