Sfinții tămăduitori ai lunii martie, la care românii au evlavie

În Biserica Ortodoxă Română, anul 2024 este închinat comemorării „tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți” care sunt „cinstiți în evlavia poporului român”, după cum arată Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. O categorie aparte de sfinţi sunt Doctorii fără de argint. Ei au fost medicii creştini care aduceau vindecare fără a condiţiona actul medical. Pe lângă cunoştinţele medicale, Dumnezeu i-a învrednicit cu darul facerii de minuni pentru sfinţenia vieţuirii lor în Hristos, cu Hristos şi pentru Hristos.

În luna martie, credincioșii sărbătoresc viața a 9 Sfinți tămăduitori, după cum notează publicația Basilica.

Sfântul David din Țara Galilor – 1 martie

Sfântul David, un sfânt iubit în insulele britanice, a trăit în a doua jumătate a secolului al VI-lea. A fost ucenic al Sfântului Iltut și a înființat o mănăstire cunoscută pentru ascetismul său.

Așezarea în care se afla mănăstirea, Menevia, a luat mai târziu numele Sfântului David.

A fost renumit pentru că a săvârșit minuni, printre care vindecarea orbirii și vindecarea febrei unui conducător păgân. Sfântul David a devenit patronul Țării Galilor, peste 60 de biserici fiindu-i dedicate în secolul al XII-lea.

Sfântul Nicolae Planas – 2 martie

Sfântul Nicolae Planas a fost un umil preot grec care a trăit între 1851 și 1932. În ciuda faptului că nu a fost teolog și nici nu s-a angajat în practici ascetice notabile, el a îndeplinit cu credință voia Domnului, păstorea pe urmașii săi cu dragoste și blândețe.

Timp de 50 de ani, a slujit zilnic Sfânta Liturghie, uneori alături de sfinți precum Sfântul Martir Foca, episcopul de Sinope. Sfântul Nicolae a avut o legătură specială cu Sfântul Pantelimon, care l-a vindecat odată.

Printre faptele demne de remarcat se numără slujirea leproșilor și parcurgerea unor distanțe lungi pe jos pentru a îngriji bolnavii.

Sfântul Alexandru din Pidna – 14 martie

Sfântul Alexandru a trăit în secolul al III-lea, în timpul domniei împăratului păgân Maximian Galeriu. Se credea că este rudă cu Sfântul Demetriu, izvorâtorul de mir.

Sfântul Alexandru a fost un lider în regiunea Macedoniei antice, cunoscut pentru convertirea oamenilor la creștinism și pentru că a făcut minuni.

A fost executat de împăratul Maximian pentru credința sa, iar locul în care a fost înmormântat a devenit un loc de vindecare. Moaștele sale au fost transferate în cele din urmă la Constantinopol și apoi la Mănăstirea Sfânta Laura din Muntele Athos.

Sfântul Hristodul din Patmos – 16 martie

Sfântul Hristodoulos, născut în 1020 la Niceea, în Asia Mică, s-a călugărit și a întemeiat o mănăstire închinată Sfântului Ioan Teologul pe insula Patmos.

Considerat un vindecător miraculos de către localnici, relicvele lui Hristodoulos sunt acum adăpostite într-o capelă a mănăstirii și se spune că emit un parfum plăcut și oferă vindecare spirituală.

Descoperirea sfintelor sale relicve este sărbătorită pe 21 octombrie.

Sfântul Patrick, luminătorul Irlandei – 17 martie

În fiecare an, la data de 17 martie, este sărbătorit Sfântul Patrick, cel mai cunoscut şi venerat sfânt al Irlandei, sărbătoare naţională a ţării. În Irlanda dar şi în alte ţări în care există comunităţi puternice de irlandezi, au loc procesiuni în cinstea Sfântului, care în timp au luat forma festivalurilor, paradelor şi petrecerilor, iar timp de patru zile toţi irlandezii din ţară sunt liberi. În cele ce urmează ne propunem să prezentăm semnificaţia şi simbolistica acestei zile, pe fondul minunilor săvârşite de sfântul ocrotitor al insulei.

Pentru a propovădui taina Sfintei Treimi, el a utilizat simbolul trifoiului pentru a arăta că Dumnezeu este Unul în Fiinţă, dar întreit.

După o viaţă aspră de înfrânare şi sfinţenie pe care a trăit-o, mereu în post şi rugăciune, a devenind astfel un exemplu pentru irlandezi, după ce, conform istorisilor vremii, Patrick a binecuvântat insula, izgonind pentru totdeauna şerpii de pe ea, după ce s-a rugat pentru a nu se stinge flacăra credinţei pe insulă, s-a spovedit şi s-a împărtăşit cu Sfintele Taine, şi şi-a predat sufletul în mâinile lui Hristos, pe care-L slujise cu atâta devotament, la 17 martie, în anul 480, fiind înmormântat la Saul.

Tradiţia venerării Sfântului Patrick avea să se răspândească la scurtă vreme după plecarea sa, în mai multe ţări din Europa, iar ucenicii Sfântului au continuat activitatea sa, convertindu-i pe toţi irlandezii la credinţa întru Hristos.

Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu – 17 martie

Sfântul Cuvios Alexie și-a trăit viața în multă smerenie, rugăciune și post, având o dragoste nemărginită față de Dumnezeu și față de oameni, primind de aceea și apelativul de „Omul lui Dumnezeu”. Este serbat în calendarul ortodox în data de 17 martie.

O pildă a vieții sale: milostenia. Atunci când ajutăm un nevoiaș nu știm cui dăm. Dăruim poate lui Hristos Însuși ascuns într-un om al lui Dumnezeu, precum oarecând Alexie.

Sfântul Cuthbert – 20 martie

Sfântul Cuthbert a trăit în secolul al VII-lea, pe teritoriul actual al Regatului Unit. Este cunoscut pentru faptul că a ctitorit și a condus mai multe mănăstiri și a desfășurat o bogată activitate misionară în regiuni locuite de păgâni. A fost un episcop iubit de oameni datorită învățăturilor sale și darului vindecărilor.

Sf. Serafim de Virița – 21 martie

Sfântul Serafim (1866 – 1949) a avut chemare către călugărie de când era copil, dar a depus voturile monahale abia la vârsta de 55 ani.

A devenit milionar la o vârstă fragedă, s-a căsătorit, a avut copii, dar nu s-a îndepărtat niciodată de Dumnezeu. Cea mai mare parte din averea sa a folosit-o pentru a-i hrăni pe săraci, pentru a ajuta mănăstirile prin donații constante și pentru a ridica spitale pentru bolnavi.

Sfântul Ipatie, episcopul Gangrei – 31 martie

Încă din timpul vieții era cunoscut drept făcător de minuni. Sfântul a prefăcut ape amare în ape dulci şi bune de băut, a făcut să izvorască un izvor tămăduitor cu apă caldă și a omorât un balaur care se ascunsese în vistieriile lui Constanţiu al II-lea, fiul Sf. Constantin cel Mare.