Din cuprinsul articolului
La începutul fiecărui an, pe 01 ianuarie, avem cinstea de a îl sărbători pe Sfântul Vasile cel Mare, un sfânt extrem de îndrăgit pe meleagurile noastre și unul dintre cei trei arhiepiscopi importanți ai Bisericii Ortodoxe Răsăritene. Acesta mai este pomenit și în ziua de 30 ianuarie cu ocazia Sărbătorii Sfinților 3 Ierarhi (Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur), dar ziua de 1 ianuarie îi este dedicată în întregime Sfântului Vasile cel Mare și cinstită ca atare.
Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadochiei din părinţi credincioşi şi înstăriţi și a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. A fost cel care a pus bazele vieții monahale, călătorind în Siria, Palestina, Egipt și Mesopotamia pentru a se instrui în viața ascetică (o viață dusă în rugăciune, contemplație și îndreptarea gândurilor către Dumnezeu).
Etimologia cuvântului Vasile este de proveniență greacă, din grecescul “basileios” care se trage din “basileos”, însemnând “rege”, “bazileu”, “împărat”. Aceasta denotă un nume special ce subliniază noblețea și componenta regală
Sfântul Vasile era cunoscut și îndrăgit și pentru faptele sale bune și de caritate, pentru milostenia, dragostea și atenția îndreptată asupra celor săraci și oprimați. Acesta a întemeiat biserici și a construit aziluri și spitale, o leprozerie și un așezământ pentru recuperarea prostituatelor.
A murit în ziua de 1 ianuarie a anului 379, când încă nu împlinise 50 de ani, intrând în istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare. La înmormântarea sa participă un mare număr de creştini, evrei, păgâni, localnici şi străini, ca dovadă a popularităţii sale.
Ziua de 1 ianuarie este dedicată obiceiurilor rituale a sănătății, belșugului și bunăstării, sorcovei, colindelor, semănatului, plugușorului și bineînțeles, colindatul cu Vasilică.
Sorcova este un obicei popular românesc, ce are loc pe data de 01 ianuarie și este specific mai mult copiilor. Aceștia poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Se colindă din casă în casă, și, în timpul cântecului, se bate cu sorcova de trei ori umărul persoanei pe care o colinzi, pentru a aduce noroc şi sănătate în noul an.
Obicei agrar de Anul Nou, care se practică în Moldova, Muntenia și parte din Oltenia, constă în interpretarea unor colinde pentru noul an. Colindătorii aruncă în casa gazdei semințe de cereale, semn al belșugului recoltelor, fertilitate și sănătate pentru anul ce vine, potrivit Condoleanțe.
Colindul cu Vasilică de Sfântul Vasile cuprinde urări de belşug şi an bun din partea unor băieți tineri care vin la gazde cu o căpăţână de porc ce are menirea de a prevesti un an bogat, precum porcul îngrășat. La finalul colindului, gospodarii oferă tinerilor veniţi cu Vasilică bani, vin şi carne.
Grupuri mici sau cete de feciori dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei. De asemenea, feciorii dezleagă cununiile cu un descântec:
„Slobozim câşlegiile
Să mărităm fetele
Umblaţi, feciori,
Să fie peţitori”.
Cancerele denumite în mod colectiv cancere ale capului și gâtului se dezvoltă de regulă în…
În conformitate cu US National Library of Medicine, Medline Plus, demența este o afecțiune care…
Gala Performerilor în Sănătate este unul dintre evenimentele de amploare pe care revista Capital le…
Înconjurată de mister și teamă, vrăjitoria sau magia neagră a fascinat și a îngrozit culturi…
De data aceasta, meteorologii ANM au avut dreptate și, efectiv, de miercuri seara condițiile meteorologice…
Astrologii nu au vești bune pentru noi, cel puțin în ceea ce privește următoarele zece…