Sezonul insectelor periculoase purtătoare de boli riscante pentru om. Sfatul specialiștilor: cum să ne protejăm în sezonul cald de căpușe și țânțari?

Temperaturile ridicate și ploile favorizează apariţia și răspândirea insectelor responsabile cu transmiterea mai multor boli la om. În această categorie sunt incluse, printre altele, căpuşele și țânțarii. „În medie, în cazul mușcăturilor de căpușă, aproximativ 20-30 de pacienți se adresează săptămânal pentru profilaxie la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș din Capitală”, a declarat Dr. Simin-Aysel Florescu, medic primar boli infecțioase, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”. La nivel mondial, după țânțari, căpușele sunt insectele cel mai des responsabile pentru transmiterea bolilor la oameni, spun specialiștii.

Boli care pot fi transmise la om de către căpușe și țânțari: boala Lyme (borelioza), infecția produsă de virusul ZIKA și meningoencefalită acută

În cazul căpușelor, deși nu toate mușcăturile pot provoca infectarea, acestea pot transmite la om boala Lyme, o afecțiune gravă care afectează întregul organism. Din cauza simptomelor care nu sunt specifice (manifestări pseudogripale, oboseală accentuată, dureri de cap și articulare, tulburări de somn), boala Lyme (borelioza) nu este ușor de depistat și poate fi confundată cu alte afecțiuni (fiind numită din acest motiv “boala cu 1000 de feţe”). Simptomul distinctiv este o pată de dimensiuni mari pe piele, în locul înțepăturii de căpușă, un eritem migrator pe baza căruia medicul poate da un prim diagnostic al bolii în primul stadiu al infecției. Datele Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), Institutul de Sănătate Publică România, arată că în 2015, în România, au fost notificate 762 cazuri suspecte de boală Lyme, dintre care 320 confirmate, 34 probabile, 30 posibile și 378 infirmate.

Și speciile locale de țânțari pot răspândi la rândul lor o serie de virusuri cum ar fi West Nile, virus responsabil de declanșarea meningoencefalitei acute. Netratată prompt şi adecvat, aceasta poate provoca decesul. În 2015, au fost raportate 125 de suspiciuni de infectare cu virusul West Nile, dintre care 19 cazuri au fost confirmate și 13 au fost clasificate ca probabile, se mai arată în datele CNSCBT. Potrivit aceluiași raport dat publicității, un singur deces provocat de virusul West Nile a fost înregistrat în cursul anului trecut.

În ceea ce privește virusul Zika, acesta are ca vector de transmitere țânțarul din specia Aedes Albopictus sau țânțarul-tigru. “Deși țânțarul-tigru este prezent în România fiind adaptat mediului urban, virusul Zika nu se regăsește în acest moment în țara noastră ca transmitere locală”, a declarat Dr. Simin-Aysel Florescu. Spre deosebire de alte specii, țânțarul-tigru înțeapă destul de agresiv în timpul zilei, însă nu există deosebiri medicale semnificative față de speciile autohtone de țânțari din punct de vedere al aspectului înțepăturii.

Primul-ajutor în cazul înțepăturilor de căpușe și țânțari

Căpușe: în cazul în care depistăm o căpușă pe corp, medicii recomandă scoaterea cât mai rapidă a insectei cu ajutorul unei pense, fără a se aștepta detașarea spontană. Dacă nu poate scoate singur căpușa, pacientul trebuie să ajungă de urgență la medicul de familie sau la camera de gardă a unui spital pentru extragerea ei. Medicul infecționist este cel care stabilește profilaxia. În prima etapă diagnosticul este clinic, prin observarea eritemului migrator (pată de mari dimensiuni). Testarea serologică se face numai după minim 4 săptămâni de la mușcătura căpușei, din cauză că anticorpii apar tardiv, boala Lyme fiind o afecțiune care se manifestă la aproximativ o lună după mușcătura infectantă.

Țânțari: Potrivit dr. Simin-Aysel Florescu, în cazul înțepăturilor de țânțari, nu există efecte imediate vizibile care ar trebui să ne trimită la medic. Totodată, înțepătura țânțarului-tigru nu prezintă deosebiri medicale semnificative din punct de vedere al aspectului înțepăturii. Specialistul mai spune că înțepăturile de țânțar ca atare nu implică acordarea unui ajutor de urgență, dar bolile care se pot declanșa după câteva săptămâni de incubație, precum meningoencefalita cu virus West Nile, necesită spitalizare în clinicile de boli infecțioase. Medicii nu pot realiza o profilaxie a bolilor virale posibil transmise prin țânțari.

Sfatul specialiștilor pentru a preveni înțepăturile de insecte periculoase

“Evitarea contactului cu căpușele presupune în primul rând evitarea spațiilor deschise, cu vegetație abundentă. Dacă totuși expunerea în mediul exterior este necesară, evitarea mușcăturilor de căpușă se poate efectua prin câteva mijloace simple printre care: purtarea de haine de culoare deschisă cu mâneci lungi, pantaloni lungi, șosete și încălțăminte închisă (nu sandale), și eventual utilizarea de produse care țin căpușele la distanță dacă se preconizează o expunere majoră (expediții, păduri, etc.)” a afirmat Dr. Simin-Aysel Florescu. Aceleași recomandări sunt valabile și pentru a ne proteja de înțepăturile țânțarilor, la fel de activi în această perioadă, dacă se estimează o expunere mare. “Utilizarea de produse insecticide (spray, pastile sau lichid cu aparate electrice, spirale outdoor) împotriva țânțarilor în încăperi sau spații deschise are, de asemenea, un rol major de prevenire a înțepăturilor” a mai declarat medicul.

Insecticidele ca mijloc de protecție

În cazul folosirii insecticidelor, oamenii sunt îngrijorați în legătură cu efectele pe care le-ar putea avea ingredientele acestor produse asupra sănătății lor și a membrilor familiei. “Pentru ca utilizatorii insecticidelor să fie în siguranță din punct de vedere medical, utilizatorii trebuie să evite inhalarea acestora sau contactul cu pielea sau mucoasele, mai ales în cazul copiilor, din cauza faptului că insecticidele pot genera efecte toxice la contact direct” precizează dr. Simin-Aysel Florescu, medic primar boli infecțioase.