Sezonul insectelor. Ce boli transmit țânțarii și căpușele și cum le prevenim

Bolile tropicale au început să se răspândească în Europa, principalele motive fiind globalizarea și schimbările climatice.
Vara fără înțepături de insecte e o contradicție în termeni. Cele mai frecvente sunt cele de țânțari, căpușe, albine sau viespi, însă puține dintre acestea sunt cu adevărat periculoase. Sunt varii specii de țânțari la noi care aparțin genului Culex, care pot transmite în cel mai rău caz virusul West Nile, explică medicul primar boli infecțioase Cătălin Apostolescu, purtătorul de cuvânt al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București.
Semnele bolii aduse de țânțari: dureri de cap și febră
Infectarea cu virusul West Nile apare la un interval de timp cuprins între 3 și 14 zile de la înțepătură. 20% din  persoanele infectate dezvoltă simptome moderate ale bolii caracterizate prin febră, dureri de cap, vărsături, dureri ale articulațiilor și inflamarea ganglionilor limfatici. În funcție de imunitate, unu din 150 de pacienți ajunge să facă meningită sau encefalită – febră puternică, dureri de cap, rigiditate la nivelul gâtului, convulsii și, în cele din urmă comă. Tratamentul în cazurile severe se face în spital, prin medicație intravenoasă.
Anul acesta până în luna iulie, nu a fost raportat niciun caz de infecție cu virusul West Nile în țările UE, însă șase astfel de cazuri au fost semnalate în Bosnia și Herțegovina.
Specie nouă de țânțari în Capitală
De anul trecut,  a apărut în București (cartierele Rahova și Pantelimon) o altă specie de țânțari – Aedes – care pot transmite virusul Denga (care provoacă febra cu același nume caracterizată prin dureri puternice de mușchi și articulații determinând contorsionarea corpului), cel al febrei hemoragice de Omsk (sângerări abundente pe toate căile, foarte asemănătoare cu Ebola) și Chikungunya (cu simptome similare unei gripe severe). „Anul trecut, a fost o epidemie de 200 de cazuri de Chikungunya în Italia, iar în 2012, de 2.000 de cazuri de febră Denga în Portugalia, adusă de turiști”, a explicat dr. Cătălin Apostolescu.
Deocamdată, la noi, adaugă specialistul, a fost depistată acum câțiva ani doar o singură persoană cu febră Denga, la Cluj, fiind vorba despre un turist din Africa. Însă, mai spune medicul infecționist, faptul că a apărut vectorul ridică gradul de risc. Pentru ca virusul să se transmită trebuie să existe pe lângă vector, adică țânțarul în cauză, și o sursă, insecta trebuie să muște o persoană infectată cu virus pentru ca, peste câteva zile, o altă persoană să fie infectată printr-o altă înțepătură. Apoi, mai este nevoie ca persoana înțepată să aibă o imunitate scăzută pentru ca să facă boala.
10 milioane de europeni circulă, anual, în Africa, din care 10-20% se duc strict pentru safari, mai spune dr. Apostolescu. Acesta adaugă că pe măsură ce crește numărul persoanelor-sursă o să începem să avem răspândire și în România.
Cu toate acestea, nu este cazul să ne alarmăm. Cel puțin deocamdată.
Cele mai multe înțepături de țânțari sunt inofensive și ne putem feri de ele prin instalarea unor plase la geamuri, folosirea pastilelor și a soluțiilor anti-țânțari.

Atacul căpușelor s-a produs mai devreme din cauza ploilor

Anul acesta, sezonul înțepă­turilor de căpușe a început chiar din februarie, din cauza vremii deosebit de calde și a ploilor abundente.
Ca și la țânțari, nu toate mușcăturile de căpușe sunt periculoase. Doi microbi transmit căpușele: Ricketsia Connori care produce febra butunoasă și Borellia Burdorferi care produce boala Lyme, explică dr. Apostolescu.
Prima căpușă este prezentă în pielea câinelui, cea de-a doua în pielea căprioarelor, fiind o căpușă de pădure. Nu orice căpușă este infestată cu Borellia, ci doar 1-2% din ele și nu orice persoană mușcată ajunge să facă boala, ci doar 0.1%, atrage atenția medicul infecționist, astfel că isteria națională care s-a declanșat în  legătură cu borelioza nu are nicio bază.

Cele trei stadii ale bolii Lyme
În cazul în care s-a produs infectarea,este bine de știut că sifilisul de pădure sau borelioza, are trei stadii. În primul, apare un eritem mare, roșu, la circa o săptămână de la mușcătură care este vizibil circa 2-3 zile (cunoscut ca eritem migrator), după care dispare. Bolnavul trebuie să meargă la infecționist pentru a se trata. Urmează câteva luni de liniște după care boala apare din nou cu simptome de articulații dureroase, umflate, simptome care dispar și acestea în două săptămâni. Luni, ani de zile chiar este posibil ca să nu mai existe nicio manifestare vizibilă a bolii pentru ca în cea de-a treia fază – neuroborelioza – să fie atacat sistemul nervos central.  “Neuroborelioza este numită boala cu 1.000 de fețe. Simptomele sunt nespecifice, de la dureri de cap, lipsă  de coordonare, dificultăți de deplasare, furnicături în mâini și în picioare”, detaliază dr. Apostolescu.
Cât privește metodele de diagnostic acestea nu sunt standardizate. Testul care indică existența neuroboreliozei este puncția lombară. În această a treia fază, sunt șanse mici de vindecare. Chiar dacă bacteriologic se poate omorî virusul, leziunile făcute pe creier nu mai pot fi tratate, astfel că bolnavul va rămâne cu sechele. Un singur pacient a fost confirmat cu boala Lyme în acest an la Institutul Matei Balș, însă sezonul este în toi.
Protejați-vă la picnic!
Pentru a reduce cât mai mult posibilitatea infecției este bine ca atunci când mergeți la picnic lângă pădure să nu stați direct pe iarbă, ci pe o pătură pe care să o scuturați bine la plecare, iar vestimentația să includă pantaloni și bluze cu mânecă lungă. În cazul în care ați fost mușcați de căpușă e bine să o îndepărtați cu penseta sau să ungeți locul respectiv cu ulei sau cremă pentru a se desprinde singură.

Daniela Șerb