Din cuprinsul articolului
Senzația de nisip în ochi. Conjunctivita reprezintă înroşirea şi inflamarea conjunctivei, membrana transparentă care acoperă o parte din globul ocular. Cauzele frecvente ale conjunctivitelor sunt infecţiile cu virusuri, bacterii, alergiile, contactul cu substanţe iritante sau corpuri străine.
Conjunctivitele virale şi bacteriene sunt foarte contagioase şi se transmit printr-o igienă precară a mâinilor, folosirea obiectelor de uz personal de către mai multe persoane sau chiar prin tuse şi strănut. Singurele care nu sunt contagioase sunt conjuctivitele alergice, provocate de polen, păr de animale sau cosmetice şi conjunctivitele cauzate de anumite substanţe toxice.
Deşi pot apărea în orice anotimp, incidenţa conjunctivitelor creşte primăvara şi vara. „Primăvara apar conjunctivite alergice din cauza vegetaţiei nou apărute şi vara din cauza piscinelor, prafului etc.”, explică Mircea Filip, doctor oftalmolog la Clinica Ama Optimex, din Bucureşti.
Senzația de nisip în ochi și fotofobia
Simptomele conjunctivitei nu sunt greu de depistat. Roşeaţa unuia sau ambilor ochi, alături de inflamarea pleoapelor, este unul dintre simptomele comune ale conjunctivitei, dar şi cea care garantează că nu vor exista complicaţii dacă boala este detectată şi diagnosticată din timp. Conjunctivita bacteriană afectează de obicei ambii ochi simultan, în timp ce conjunctivita virală afectează iniţial un ochi, pentru ca ulterior, în decurs de câteva zile, să fie afectat şi celălalt ochi.
Principalele senzaţii ale ochiului afectat de conjunctivită sunt mâncărimile, arsurile şi usturimile, însoţite de o secreţie apoasă, în cazul conjuctivitelor alergice, sau purulente,de culoare galben-verzui, în cazul celei bacteriene. Din această cauză, cei mai mulţi bolnavi se trezesc dimineaţa cu „ochii lipiţi”, mai ales în conjunctivitele bacteriene.
Mai mult, poate apărea sensibilitate la lumină (aşa-zisa fotofobie) şi senzaţia de iritare sau „nisip în ochi”.
Doctorii pot adesea recunoaşte boala după simptomele uzuale. „Examenul secreţiei conjunctivale este indicat doar în cazuri particulare”, afirma oftalmologul Mircea Filip.
Conjunctivita nu se tratează „după ureche”
Mulţi dintre cei afectaţi de conjunctivite aleg iniţial să se trateze acasă cu „leacuri băbeşti” şi, în cel mai fericit caz, să urmeze sfatul farmacistului.
„Pacienţii tratează boala superficial, neglijând consultul medical. Noroc că boala este autolimitantă! Ceaiul de muşetel este dezinfectant, dar poate avea efecte neplăcute asupra pielii, iar infuzia de albastrele este slabă ca eficacitate”, lămureşte oftalmologul Mircea Filip.
Tratamentul este personalizat, în funcţie de tipul de conjuctivită. Afecţiunea de natură bacteriană se tratează cu antibiotice, picături sau antiseptice, în timp ce, de cele mai multe ori, conjunctivita virală nu necesită un tratatment propriu-zis, virusul „epuizându-se” după patruşapte zile. În cazul conjunctivitei alergice, îndepărtarea alergenului şi tratarea cauzei sunt suficiente. Netratate sau tratate necorespunzător, conjunctivitele pot cauza complicaţii corneene grave. De asemenea, se pot croniciza.
Pe lângă tratamentul propriu- zis, pentru alinarea disconfortului şi durerii, doctorii recomandă aplicarea compreselor reci sau călduţe. Atenţie, compresele trebuie să fie curate şi se folosesc separat pentru fiecare ochi ca să nu se răspândească infecţia, iar curăţarea secreţiilor se va face din interior către exterior.
Cum preveniţi infectarea celor din jur
Prevenţia joacă un rol important, în special în familie, unde riscul este mai mare. „Pacienţii trebuie să evite să atingă zona infectată, să se spele pe mâini frecvent, în special după aplicarea picăturilor, să nu folosească prosoape «la comun», să schimbe lenjeria zilnic şi să dezinfecteze suprafeţele din casă. Şi cel mai important dintre toate: să arunce orice produs de machiaj folosit înainte, pentru că este infectat şi poate cauza recidive serioase ale bolii. Mai mult, fardurile expirate pot da iritaţie conjunctivală”, afirmă Mircea Filip.
O veste bună este că bolnavii îşi pot relua relativ repede activităţile zilnice, fără a-i afecta pe cei din jur. Dacă o persoană afectată de conjunctivită bacteriană încetează să mai fie contagioasă după 24 de ore de la administrarea antibioticelor, conjunctivita virală este contagioasă atât timp cât există simptome.
