Semnul cheie care poate să prevestească apariţia bolii Alzheimer. Boala poate fi detectată cu zeci de ani înainte de apariția primelor simptome

Pierderea memoriei este unul dintre cele mai cunoscute semne de alarmă ale bolii Alzheimer, dar pot apărea și alte semne mai subtile. Această afecţiune reprezintă cea mai frecventă formă de demenţă la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani.

Cele mai frecvente simptome ale demenţei sunt pierderile de memorie și confuzia, dar şi dificultatea de a vorbi, de a înțelege și de a exprima gânduri sau de a citi și de a scrie. Adesea, în fazele avansate ale bolii, persoanele cu demenţă senilă au risc de rătăcire în locurile din apropierea casei.

Alzheimer începe cu zeci de ani înainte de apariția primelor simptome

Ochii sunt mai mult decât o fereastră către suflet; ei sunt, de asemenea, o reflectare a sănătății cognitive a unei persoane. „Ochiul este fereastra către creier”, a declarat pentru CNN oftalmologul Dr. Christine Greer, director de educație medicală la Institutul de Boli Neurodegenerative din Boca Raton, Florida.

„Poți vedea direct în sistemul nervos dacă te uiți în spatele ochiului, spre nervul optic și retină”, scrie jpost.com.

Această presupunere științifică a condus la un studiu recent care a analizat modul în care ochiul ar putea ajuta la diagnosticarea bolii Alzheimer înainte de apariția simptomelor.

Dr. Richard Isaacson, un neurolog care se ocupă de prevenirea Alzheimer și care lucrează, de asemenea, la IND, a declarat că Alzheimer începe în creier cu zeci de ani înainte de apariția primelor simptome de pierdere a memoriei.

Isaacson a adăugat că, dacă medicii vor reuși să depisteze boala în stadii incipiente, oamenii vor putea alege un stil de viață sănătos și o vor putea controla prin schimbări în alimentație, pentru a atenua factorii de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și diabetul.

Cât de devreme pot fi detectate semnele declinului cognitiv?

Pentru a afla, cercetătorii au examinat țesuturi donate din retina și creierul a 86 de persoane cu diferite grade de declin cognitiv.

Autorul studiului, profesorul Maya Koronyo-Hamaoui, expert în neurochirurgie și științe biomedicale la Cedars-Sinai Medical Center Los Angeles, a declarat presei că acest studiu este primul care oferă o analiză aprofundată a profilurilor proteice și a efectelor moleculare, celulare și structurale ale bolii Alzheimer în retina umană și a modului în care acestea corespund cu schimbările din creier și funcția cognitivă.

Ea a adăugat că aceste modificări din retină se corelează cu schimbările din părțile creierului numite cortexul entorinal și cortexul temporal, care sunt centrele memoriei, navigației și percepției timpului.

Cercetătorii din cadrul studiului au colectat mostre de retină și țesuturi cerebrale pe parcursul a 14 ani de la 86 de donatori umani cu boala Alzheimer și deficiență cognitivă ușoară. Cercetătorii au declarat că acesta a fost cel mai mare grup de mostre de retină studiat vreodată.

Ei au comparat apoi probele de la donatori cu funcții cognitive normale cu cele de la donatori cu tulburări cognitive ușoare sau cu boala Alzheimer în stadiu avansat.

Factorul esenţial cu rol predictiv

Studiul, publicat în revista Acta Neuropathologica şi citat de 360medical.ro, a constatat creșteri semnificative ale proteinei beta-amiloide, un marker cheie pentru boala Alzheimer la persoanele cu Alzheimer și la cele cu declin cognitiv timpuriu.

De asemenea, celulele microgliale au scăzut cu 80% la cei cu probleme cognitive, a constatat studiul. Aceste celule sunt responsabile de repararea și întreținerea altor celule, inclusiv de eliminarea beta-amiloidului din creier și din retină.

Atrofia țesutului și inflamația celulelor de la periferia îndepărtată a retinei au fost cei mai mari predictori ai stării cognitive viitoare, a constatat studiul.

Isaacson a declarat că aceste descoperiri ar putea duce în cele din urmă la dezvoltarea unor tehnici de imagistică care să le permită medicilor să diagnosticheze mai devreme și mai precis boala Alzheimer și să monitorizeze evoluția acesteia în mod non-invaziv, prin privirea în ochi.