Din cuprinsul articolului
Simptome demență. Demența are 200 de forme cunoscute, printre care și boala Alzheimer. Ea se manifestă diferit de la om la om și, cel mai grav, poate afecta adulții de orice vârstă.
Predispoziția identificată la timp ar putea încetini evoluția bolii, cu condiția să nu ignori semnalele pe care ți le transmit creierul și corpul tău. Degenerarea creierului poate fi mult încetinită, ceea ce este esențial în condițiile în care nu există un tratament pentru boala în sine.
„Detectarea din timp a primelor semne de degenerare a creierului poate ajuta la ameliorarea simptomelor și poate asigura menținerea autonomiei pentru mai mult timp. De asemenea, doritorii pot participa la testele clinice pentru diferite medicamente contra demenței”, susțin cei de la Asociația britanică pentru Alzheimer, citați de Mirror.
Problemele de memorie sunt unul dintre ultimele semne că demența s-a instalat
Mulți se gândesc la demența senilă abia atunci când oamenii încep să experimenteze pierderi de memorie. În realitate, când acestea s-au instalat, boala este deja avansată. Există, totuși, semne mult mai precoce de demență, care ar putea facilita un diagnostic timpuriu și, implicit, luarea de măsuri care să încetinească evoluția bolii.
Printre cel mai des întâlnite sunt schimbările bruște de dispoziție, tulburările de personalitate.
„Personalitatea se poate schimba în moduri subtile în timp. La persoanele care sunt predispuse la demență, acestea sunt mult mai pronunțate. Concret, oamenii pot deveni confuzi, suspicioși, să aibă tendința de a se izola”, explică specialiștii. Uneori, simptomele se pot confunda cu cele ale unei depresii: lipsa de interes pentru orice se întâmplă în jur sau o teamă pronunțată față de orice.
Schimbările de dispoziție, un semnal de alarmă
Persoanele la care demența a început să se instaleze discret pot experimenta schimbări bruște de dispoziție, treceri inexplicabile de la o stare de calm la un plâns necontrolat, apoi la o stare de furie nejustificată. Cei de la Societatea pentru Alzheimer atrag atenția că și comportamentul pasiv poate fi un semn de instalare a demenței.
Principalele simptome de demență senilă, folosite de medici pentru a pune un diagnostic clar sunt:
– pierderi tot mai dese ale memoriei
– dificultăți în reținerea de informații noi
– nerecunoașterea unor locuri care erau familiare
– uitarea numelor celor apropiați
– rătăcirea frecventă a lucrurilor
– schimbarea percepției despre timp și spațiu (nu știi dacă e ziuă sau noapte sau ce an este, de ex.)
– dificultăți în luarea unor decizii banale
– pierderea interesului pentru activitățile preferate
– stare de neliniște permanentă
– găsirea cu dificultate a cuvintelor potrivite într-o conversație
– repetitivitate în vorbire și acțiuni
– incapacitatea de a urmări o conversație, de a scrie sau a citi
– o stare permanentă de nesiguranță și lipsă de încredere.
Instalarea demenței nu poate fi prevenită în cazul unei predispoziții genetice, însă o dietă echilibrată și un stil de viață sănătos pot fi de mare ajutor în ce privește încetinirea evoluției bolii.
