Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Mare: Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Patimilor

Săptămâna Mare, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Patimilor, este o perioadă deosebită în calendarul religios creștin, care marchează ultimele zile ale vieții Pământești ale Mântuitorului Iisus Hristos.

Această săptămână, plină de semnificație, începe cu Duminica Floriilor și se încheie cu Sâmbăta Mare, în noaptea Învierii. Fiecare zi din Săptămâna Mare are o semnificație profundă, care ne amintește de jertfa și sacrificiul lui Iisus pentru mântuirea noastră.

Săptămâna Patimilor și semnificația fiecărei zile din Săptămâna Mare

Luni – Ziua curățirii Templului

Luni, în Săptămâna Mare, Biserica pomenește momentul în care Iisus a curățat Templul din Ierusalim, alungând pe cei care vindeau și schimbau bani. Această zi simbolizează curățirea sufletului de păcate și renașterea spirituală.

În această zi, creștinii sunt îndemnați să reflecteze asupra purității și să caute iertarea lui Dumnezeu pentru greșelile lor.

Marți – Parabola celor zece fecioare

Marți, creștinii își amintesc de parabola celor zece fecioare (Mat. 25:1-13). Iisus le învață pe discipolii Săi despre necesitatea pregătirii continue pentru venirea Împărăției Cerurilor.

Această zi este un îndemn la veghe și răbdare, pregătindu-ne pentru învierea spirituală prin lucrarea noastră constantă și credința neclintită.

Miercuri – Trădarea lui Iuda și ungerile Mântuitorului

Miercuri este o zi marcată de trădarea lui Iuda, care a acceptat 30 de arginți pentru a-L vinde pe Iisus. Totodată, Biserica pomenește ungerile lui Iisus cu mir de către o femeie păcătoasă, simbolizând pocăința și dragostea jertfitoare.

Această zi ne învață despre iertarea divină, dar și despre pericolele trădării și ale iubirii egoiste.

Joi – Cina cea de Taină și spălarea picioarelor

Joi este ziua în care Iisus a instituționalizat Taina Euharistiei, dându-le ucenicilor Săi trupul și sângele Său sub forma pâinii și vinului. Tot în această zi, Iisus a spălat picioarele ucenicilor, oferind un exemplu de smerenie și slujire.

Joia Mare este și ultima zi în care se fac slujbe pentru sufletul morților. Se duc la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine și fructe și, după ce sunt sfințite, se împart preotului, sătenilor, vecinilor, de sufletul celor duși pe lumea cealaltă. În Joia Mare se prepară, de obicei, copturile pascale: pasca și cozonacii și se roșesc ouăle.

Vineri – Patimile și Răstignirea lui Iisus

Vineri, ziua cea mai importantă a Săptămânii Mari, este dedicată patimilor și răstignirii lui Iisus Hristos pe cruce. În Vinerea Mare, numită și Vinerea Neagră, cea mai tristă dintre tristele zile ale pătimirii Domnului, rememorăm aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus.

Seara, rememorând momentul aşezării Mântuitorului în mormânt, în biserici se oficiază Denia Prohodului, cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dă ocol bisericii de trei ori, după care, cu toții, trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării.

Totodată, conform datinii, credincioșii care se întorc de la Biserică, aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt, și înconjoară casa ținând în mână lumânarea aprinsă.

Sâmbătă – Îngroparea lui Iisus și așteptarea Învierii

Sâmbăta Paştelui, ultima zi a Săptămânii Mare, este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt, este zi de reculegere, credincioșii se pregătesc pentru marea veghe. Seara, în bisericile ortodoxe și cele catolice se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea.

În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Sunt sfinţite pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că postul a luat sfârşit. Credincioşii iau Lumină din Lumină, spun „Hristos a înviat!“ şi răspund „Adevărat a înviat!“, formule cu care se salută apoi timp de 40 de zile, până la Înălţare.

Fiecare zi din Săptămâna Mare este o oportunitate de a ne apropia mai mult de Dumnezeu, de a ne curăța sufletul și de a ne pregăti pentru Învierea Mântuitorului nostru.

Săptămâna Mare. Tradiții și superstiții

Săptămâna Mare toată lumea este ocupată, pregătindu-se să întâmpine marea zi a Învierii Domnului și este însoțită de o serie de tradiții și obiceiuri populare:

• În această perioadă se face curățenie generală în gospodărie, se mătură curțile, se repară gardurile, se curăță șurile, se scoate nămolul din șanțuri, se face curățenie și în grajdul animalelor.
• În ziua de luni se scot lucrurile la aerisit, se văruiesc casele, se spală sau se repară mobila, se spală geamurile și perdelele.
• Muncile la câmp sunt permise doar până miercuri, de joi bărbații rămân pe lângă casă, ajutându-și nevestele la treburile casnice.
• Casele trebuie să strălucească de curăţenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine. Una dintre principalele preocupări înainte de sărbătoarea Sfintelor Paşti este şi primenirea hainelor.
• În Joia Mare, există superstiția conform căreia fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie, apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul.