Semnele unei boli de tiroidă. Cum se transformă întreg organismul

Simptomele bolilor de tiroidă sau fețele ascunse ale disfuncțiilor tiroidiene exemplificate vizual fiecare în parte cu primele thyroji (emoticoane ale tiroidei) din lume

În România, numărul noilor cazuri de boli tiroidiene s-a triplat între 2010 și 2016. 30-40% dintre pacienții care se prezintă la medicul endocrinolog au disfuncții ale glandei tiroide (2017, la nivel european).

În România, 64% dintre pacienții care suferă de hipertiroidie provin din mediul urban. În 2017, în România numărul pacientelor cu hipotiroidie era de 11 ori mai mare decât al pacienților bărbați. Informațiile sunt oferite de Institutul Național de sănătate publică.

Simptomele bolilor de tiroidă

Hipertiroidismul (cantitatea mare de hormoni tiroidieni în sânge) apare cel mai adesea atunci când glanda tiroidă produce și eliberează în fluxul sanguin un exces de hormoni, accelerând astfel metabolismul organismului.

Hipertiroidismul este asociat cu gușa difuză sau nodulară.

Simptome: tahicardie, transpirație abundentă, nervozitate și/sau iritabilitate, neliniște, scădere bruscă în greutate, chiar cu poftă de mâncare, tremor al mâinilor, slăbiciune musculară mai ales la nivelul brațelor și al coapselor, dereglări menstruale, păr fin și casant, piele subțire.

Boala Graves este o boală autoimună caracterizată de gușa difuză și secreția excesivă de hormoni tiroidieni, care afectează uneori și ochii (exoftalmie) și foarte rar pielea gambelor.

Femeile tinere sunt mai predispuse la apariția bolii Graves .

Simptome: ritm cardiac accelerat, nervozitate și/sau irascibilitate, anxietate, dificultăți de somn, pierdere în greutate fără modificarea regimului alimentar, slăbiciune musculară, în special în zona superioară a brațelor și a coapselor, transpirație abundentă, scaune frecvente, ciclu menstrual diminuat sau mai rar, tremor al mâinilor, subțierea pielii.

Gușa endemică se formează atunci când glanda tiroidă încearcă să compenseze deficitul de iod și producția redusă și/sau eșuată de hormoni tiroidieni asociată. Pe parcursul acestui process, tiroida crește treptat la dimensiuni mai mari decât cele normale.

O persoană cu tiroida extrem de mărită se poate confrunta cu răgușeală, probleme de înghițire și respirație.

Simptome: tuse, senzație de strângere a gâtului și dificultăți la îngițire sau respirație.

Hipotiroidismul sau hipoactivitatea glandei tiroide este o afecţiune frecventă care apare atunci când glanda tiroidă nu produce suficienţi hormoni tiroidieni. Producerea insuficientă de hormoni tiroidieni încetineşte metabolismul, pacienţii resimţind astfel senzaţia de frig, oboseală și depresie.

Hipotiroidismul poate fi, de asemenea, un efect secundar al tratamentului glandei tiroide, cum ar fi îndepărtarea chirurgicală a acesteia, medicamente antitiroidiene, o dietă prea săracă sau prea bogată în iod sau tratamentul cu iod radioactiv.

Simptome: fatigabilitate/somnolență, intoleranță la frig, creștere în greutate sau dificultăți în scăderea în greutate, în pofida dietelor sau a practicării exercițiilor fizice, depresie, constipație, menstruație neregulată sau probleme de feritilitate, probleme articulare sau musculare, piele subțire sau scăderea libidoului.

Hipotiroidismul congenital este o deficiență de hormoni tiroidieni la naștere care conduce la dezvoltarea unei glande tiroide cu activitate hormonală scăzută. Acesta apare la aproximativ 1 din 3,000-3,500 de copii și poate afecta dezvoltarea mentală a nou născuților.

În ciuda avantajelor incontestabile ale screening-ului la naștere, doar 29% dintre nou născuții la nivel mondial sunt testați pentru hipotiroidismul congenital.

Simptome: plâns răgușit, dismorfism facial, apetit scăzut, icter prelungit, modificări ale fontanelelor, constipație, încetinirea creșterii, retard mental, activitate fizică redusă.