Semnele autismului. Cele nouă simptome la care trebuie să fie atenți părinții

La nivel global,  1 din 160 de copii are o tulburare de spectru autist (ASD). În România sunt  peste 30.000 de copii diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist.

Autismul nu este o boală, ci o tulburare de comportament, din acest motiv diagnosticul nu poate fi pus prin analize de sânge, analize ADN sau alte investigaţii clinice. Singurul mod prin care un medic psihiatru în pediatrie pune diagnosticul de autism este prin analizarea comportamentului copilului. De aceea, implicarea părintelui este esenţială, pentru că el trebuie să observe primul dacă apare ceva anormal în dezvoltarea celui mic

Semne şi simptome:

1. Lipsa interesului pentru obiecte
2. Evitarea contactului vizual
3. Dificultăţi în întelegerea sentimentelor altor persoane sau în exprimarea propriilor sentimente
4. Preferinţa pentru izolare
5. Repetarea cuvintelor sau expresiilor auzite
6. Dificultăţi în exprimarea nevoilor
7. Repetarea unor mişcări tipice
8. Dificultăţi de adaptare la schimbări legate de rutina zilnică
9. Pierderea achiziţiilor dobândite

 Alte simptome

• Hiperactivitate
• Impulsivitate
• Atenţie limitată
• Agresivitate
• Accese de furie
• Obiceiuri neobişnuite legate de alimentaţie şi somn
• Reacţii emoţionale anormale
• Absenţa fricii sau dimpotrivă, exagerarea acesteia

Factori de risc:

• Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt de acord că genele reprezintă unul dintre factorii care cresc şansele ca o persoană să dezvolte TSA;
• Copiii care au un frate cu TSA prezintă un risc mai mare de a dezvolta la rândul lor, TSA;
• TSA tinde să apară mai frecvent la persoanele care au anumite afecţiuni genetice sau cromozomiale, cum ar fi sindromul X fragil sau scleroza tuberoasă;
• Anumite medicamente administrate în timpul sarcinii, cum ar fi acidul valproic şi talidomida au fost corelate cu un risc mai mare de apariţie a TSA;
• Există unele dovezi că perioada critică pentru dezvoltarea TSA are loc înainte, în timpul şi imediat după naştere;
• Copiii născuţi de părinţi mai în vârstă prezintă un risc mai mare de a dezvolta TSA

Terapii specializate

• logopedie
• terapie comportamentală (ABA)
• terapie ocupaţională
• fiziokinetoterapie
• terapie nutriţională
• terapia de integrare senzorială
• terapie specializată pe sistemul de comunicare prin pictograme
• terapii complementare/alternative

Tratamentul medicamentos pentru afecţiunile asociate:

• depresia
• anxietatea
• hiperactivitatea
• comportamentele de tip obsesivcompulsiv