Semne alarmante că ai glicemia extrem de mare și ești în prag de diabet

O glicemie mare poate avea simptome nespecifice. O persoană cu diabet la limită sau prediabet are nivelul de glicemie mai mare decât ar fi normal, dar care nu e încă suficient de mare pentru un diagnostic de diabet de tip 2.

Prediabetul este o afecțiune care poate duce la diabet de tip 2. Potrivit Asociației Americane a Diabetului, se estimează că 10 până la 23 la sută dintre persoanele cu prediabet vor dezvolta diabet de tip 2 în decurs de 5 ani.

Medicii se pot referi, de asemenea, la prediabet ca fiind:

• rezistență la insulină,
• toleranță scăzută la glucoză,
• afectarea glicemiei a jeun.

Scăderea toleranței la glucoză, alături de glicemia bazală modificată, reprezintă anomalii ale reglării glicemice, situate între starea glicemică normală și diabet zaharat. Dacă alterarea glicemiei à jeun (pe nemâncate) se definește ca o glicemie à jeun cu valori între 110 – 125 mg/dl, scăderea toleranței la glucoză – prediabetul – reprezintă o valoare a glicemiei la 2 ore cuprinsă între 140 – 199 mg/dl, în urma efectuării testului de toleranță la glucoză cu 75g glucoză (TTGO).

Simptome

Prediabetul nu are simptome clare. Este posibil ca unele persoane să nu fie conștiente de faptul că au prediabet până când:

• medicul testează nivelul glicemiei și al tensiunii arteriale,
• prediabetul a progresat până la diabet de tip 2,
• apare o complicație, cum ar fi un atac de cord

Dacă nivelul de zahăr din sânge al unei persoane rămâne ridicat, poate începe să dezvolte unele simptome ale diabetului de tip 2.

Simptomele includ urinarea frecventă și senzația permanentă de sete. Majoritatea oamenilor nu vor ști că au prediabet până când nu primesc rezultatele analizelor.

Simptomele hiperglicemiei

Simptomele hiperglicemiei apar, de obicei, atunci când glucoza din sânge depășește 250 de miligrame pe decilitru (mg / dL). Simptomele se agravează în lipsa tratamentului.

Simptomele unei creșteri ale zahărului din sânge includ:

• urinare frecventă,
• oboseală,
• sete crescută,
• vedere încețoșată,
• durere de cap.

Cauze și factori de risc

Potrivit Institutului Național al Diabetului și al Bolilor Digestive și Renale din SUA (NIDDK), o serie de alte afecțiuni pot crește riscul de prediabet, inclusiv:

• obezitate, în special obezitate abdominală,
• tensiune arterială crescută,
• niveluri ridicate de grăsimi în sânge,
• niveluri scăzute de colesterol „bun” cu lipoproteine ​​cu densitate mare (HDL).

Alți factori de risc includ:

• sedentarismul,
• antecedentele familiale de diabet de tip 2.

Potrivit American Heart Association, următorii factori care țin de stilul de viață pot fi, de asemenea, un risc pentru prediabet la unii oameni:

• niveluri ridicate de stres,
• fumat,
• consumul de băuturi alcoolice,
• consumul regulat de băuturi bogate în zahăr poate crește, de asemenea, riscul.

Un studiu din 2017 a constatat că persoanele care consumă, în mod regulat, băuturi cu zahăr se confruntă cu un risc crescut de boli metabolice, cum ar fi hipertensiunea arterială și niveluri ridicate de glucoză și grăsimi în sânge. Aceste condiții metabolice pot duce la prediabet și diabet.

Alte persoane care pot fi expuse riscului de apariție a prediabetului includ femeile care suferă de sindromul ovarelor polichistice (SOP) și cele care au experimentat cazuri de niveluri ridicate de zahăr din sânge în trecut.

Oricine are oricare dintre acești factori de risc are trebuie să beneficieze de un screening pentru prediabet.

Diagnostic

Medicul diagnostichează, de obicei, prediabetul cu un test de sânge, în special, un test de toleranță la glucoză. Testul de toleranță la glucoză măsoară cât de repede poate organismul să proceseze zahărul din sânge într-o perioadă de 2 ore.

Alte teste includ măsurarea nivelului de zahăr din sânge după ce o persoană nu a mâncat nimic pentru o anumită perioadă. Aceasta se numește test de glicemie a jeun.

Medicul poate utiliza, de asemenea, un test numit A1C. Aceasta implică măsurarea nivelului mediu de zahăr din sânge pe parcursul a 2-3 luni.

Potrivit Asociației Americane a Diabetului, medicul va stabili diagnosticul de prediabet atunci când rezultatele testelor arată următoarele măsurători:

• niveluri de zahăr din sânge în repaus alimentar de 100-125 miligrame pe decilitru (mg/dl)
• niveluri de toleranță la glucoză de 140-199 mg/dl,
• un rezultat al testului A1C de 5,7-6,4 procente

Tratament

Prediabetul este reversibil, dar este adesea mai ușor de prevenit decât de tratat. Stilulde viață este principala cauză a prediabetului și modificarea anumitor aspecte ale vieții poate reduce semnificativ factorii de risc.

O dietă echilibrată și hrănitoare care moderează aportul de zahăr și exercițiile fizice regulate pote ajuta la inversarea prediabetului.

Potrivit Asociației Americane a Diabetului, modificările de dietă și nutriție ar trebui să includă următoarele:

• îmbunătățirea aportului de carbohidrați neprelucrați cu conținut ridicat de fibre;
• creșterea consumului de fructe și legume;
• reducerea aportului de grăsimi saturate și carne procesată.
• Exercițiele fizice sunt, de asemenea, importante.

Exercițiile fizice regulate și o dietă sănătoasă nu numai că ajută la reducerea riscului de apariție a diabetului, ci și la protejarea inimii împotriva bolilor.